Opinie Deloitte: „Taxa Netflix”, un nou impozit in Romania

Începând cu luna iulie a acestui an, 2022, toți furnizorii de servicii video la cerere (on demand) precum Netflix, HBO Max, Disney Plus, Voyo sau Amazon Prime Video, sunt obligați să plătească o taxă pentru veniturile obținute din abonamentele utilizatorilor români, taxă cunoscută și sub denumirea neoficială de „taxa Netflix”.

Legea care pune în aplicare această nouă taxă a fost adoptată de Parlament și a intrat în vigoare la începutul lunii, la data de 3 iulie. Aceasta a fost menținută la nivelul din propunerea inițială, și anume 4% din veniturile menționate mai sus deși în perioada primelor dezbateri din Senat, aceasta fusese redusă la 2%.

Primul termen de declarare și plată este 25 august 2022, perioadă extrem de scurtă având în vedere că rămân o serie de aspecte tehnice care sunt încă neclare pentru contribuabilii vizați.

Proiectul de lege a fost elaborat anul trecut, inițiatorii acesteia susținând încasările din ce în ce mai mici la Fondul cinematografic ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid-19 care au dus la închiderea sălilor de cinematograf. În tot acest timp, piața filmelor online a intrat în plină ascensiune. Astfel, în vreme ce taxa va fi plătită către Centrul Național al Cinematografiei, 40% din veniturile obținute ar putea merge către finanțarea directă a producțiilor cinematografice românești.

Baza de calcul este formată din veniturile obținute de la utilizatorii români de către operatorii vizați de această lege, și anume de distribuitorii de video la cerere sub formă de abonament. Această taxă se va aplica inclusiv entităților care nu au filiale locale însă doar pentru veniturile obținute în țara noastră. Vor fi exceptate de la plata acestei taxe pe de altă parte, platformele care au venituri mai mici de 65.000 de euro anual sau un nivel de audiență sub 1% din totalul de abonați din România.

Avem astfel o obligație de plată însă, procedura de declarare și achitare nu a fost încă pusă la dispoziția contribuabililor. Textul de lege crează chiar confuzie în rândul societăților vizate:

„Pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru,” scrie Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România.

Taxa „Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg la nivel global prezent și în UE, un curent care solicită o taxă pe serviciile digitale, mare parte din companiile care oferă astfel de servicii neplătind impozit pe profit în țările în care își desfășoară activitățile, legislațiile actuale permițându-le acest lucru în cazul în care nu au prezență fizică în acele țări.

O serie de jurisdicții din Europa au introdus deja sau intenționează să introducă unilateral astfel de taxe și impozite pe serviciile digital. O taxă similară celei implementate de curând în România este în vigoare și în Franța în cuantum de 3% dar și Austria, în cuantum de 5%. Există discuții cu privire la introducerea unei taxe similare și în Olanda.

„În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată”, conchide Ana Petrescu-Mujdei.