EY România: E-Factura – următorul pas spre digitalizarea fiscală în România

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, sistemul RO e-Factura va deveni obligatoriu, toate companiile românești având termen până la această dată pentru a implementa acest sistem. Cu ocazia webinarului organizat în 22 august de EY, s-au discutat printre altele teme de interes precum gradul de pregătire al companiilor pentru acest proces, necunoscutele din etapa premergătoare trecerii la noul sistem, practica celorlalte state membre ale Uniunii Europene vis-a-vis de facturarea electronică dar și rezultatele așteptate de autoritățile fiscale în urma implementării sistemului e-Factura.

La finalul lunii iulie, Consiliul Uniunii Europene a acordat României o derogare de la adoptarea facturării electronice obligatorii, această decizie fiind aplicabilă pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026.

„Niciunde nu am văzut o transformare mai accelerată a raportărilor fiscale în format digital decât în România. SAF-T, RO-transport, e-Factura pentru bunuri cu risc fiscal ridicat și canalul B2G și iată-ne acum în așteptarea următorilor pași pentru factura electronică B2B la nivel generalizat”, a precizat moderatorul webinarului, Georgiana Iancu, Partener, Coordonator Practică de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală EY România.

Sunt însă o mulțime de aspecte pentru care se așteaptă clarificări din partea autorităților. Printre acestea cele mai importante rămân data de la care se va adopta e-Factura, dacă se va lua în calcul extinderea raportării datelor din facturi prin platforma RO e-Factura care se aplică în prezent bunurilor cu risc fiscal ridicat la nivel generalizat sau, dacă se va adopta încă de la început această platformă ca și canal unic de facturare.

„În privința implementării e-Factura generalizată în relația B2B, este important să ne uităm și la ceea ce au făcut alte state membre din UE. Italia, Polonia și Franța au început de ceva vreme demersurile pentru adoptarea e-Factura la nivel generalizat, România și Germania tocmai ce au obținut derogarea Consiliului UE. O analiză a celor mai bune practici privind e-Factura la nivelul UE ar trebui să contribuie la așezarea unui sistem cât mai eficient, odată ce se trece către e-Factura la nivel generalizat. Principalele direcții observate sunt: timpul pe care țările și l-au luat pentru implementarea e-Factura - între 9 luni până la 2 ani și jumătate, implementare etapizată în funcție de categoriile de contribuabili - Franța, Polonia, Italia, precum și e-Factura ca document original pentru tranzacțiile domestice” a adăugat Georgiana Constantin, Senior Manager, Taxe indirecte, EY România.

„Principalul obiectiv, pentru autorități, al trecerii la sistemul e-Factura, este cel al prevenirii și combaterii fraudei, pentru că vom avea posibilitatea identificării tuturor neconcordanțelor apărute în datele raportate de contribuabili și vom putea interveni în timp real pentru remedierea acestora. La fel de important este obiectivul creșterii transparenței fiscale, mai ales în zona achizițiilor publice. Implementarea sistemului e-Factura este, de altfel, benefic pentru ambele părți, autorități și mediul de afaceri, care va avea la dispoziție un foarte bun instrument de lucru, atât în relația cu statul, cât și în relația cu ceilalți parteneri de afaceri”, a explicat Iulian Ardeleanu, Director General, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanţelor.

La rândul sau, Antoine Avram - Director General, Unitatea de Management al Informației, ANAF a menționat faptul că „ANAF asigură cheltuielile publice printr-o colectare eficientă, pentru care trebuie să avem o administrare fiscală digitalizată. Factura electronică reprezintă un element dintr-un întreg al digitalizării fiscale. În conținutul facturii regăsim date valoroase, date despre contribuabili, sume ce urmează a fi încasate, bunuri ce vor fi livrate, informații importante în activitatea de colectare. Trebuie să devenim cea mai performantă agenție fiscală din UE. Urmărim să realizăm un profil al contribuabilului, în stânga patrimoniul, în dreapta obligația fiscală, între care trebuie să existe un echilibru perfect”.