BNR a pompat restante bancilor cu dobanda-cheie

Majorarile succesive ale dobanzii-cheie operate de BNR, precum si deprecierea leului, au avut ca efect dublarea restantelor populatiei si companiilor catre banci. Nivelul restantelor companiilor si ale populatiei a crescut in primul semestru cu 134% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la echivalentul a 465 mil. euro, potrivit datelor Bancii Nationale. Restantele au crescut de doua ori mai repede decat creditarea, al carei sold total a avansat cu doar 63%, pana la echivalentul a 50 mld. euro.

Cele mai riscante pentru banci s-au dovedit imprumuturile in lei, in cazul carora restantele au crescut din ce in ce mai rapid fata de restantele in valuta. "Accelerarea restantelor in moneda nationala se explica prin majorarile succesive ale ratei dobanzii de politica monetara, care s-au transpus si in dobanzile practicate de bancile comerciale. Atunci cand se depreciaza cursul si cresc dobanzile, cele mai afectate sunt persoanele cu venituri mici", a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania. Media nationala a restantelor s-a apropiat de 1% din totalul creditelor, insa, in statisticile defalcate ale BNR, se remarca judete, precum Ialomita sau Brasov, care se situeaza peste dublul acestei medii. In cifre absolute, cele mai indatorate zone sunt Bucuresti, care aduna singur 29% din restante, Brasov, Timis si Bihor.

Cifrele mari raportate de anumite judete la capitolul restante sunt date exclusiv de comportamentul financiar al firmelor, in timp ce ponderile restantelor populatiei sunt mult mai uniformizate. De asemenea, cifrele judetene sunt relativ volatile, consemnand transferuri spectaculoase de la o luna la alta intre diferite zone ale tarii sau intre componentele in lei, respectiv valuta. Totusi, la nivel national, trendul este de crestere relativ constanta pe toate componentele de creditare.

Analistii bancari nu anticipeaza modificari spectaculoase in viteza de crestere a restantelor populatiei, Romania fiind bine plasata in randul statelor europene din punct de vedere al ponderii restantelor in creditele contractate de populatie si de companii, de sub 1%.

Insa, din punct de vedere al ponderii creditelor neperformante (inclusiv din afara bilantului) in total imprumuturi, Romania este destul de expusa, cu un raport de 4%. In Bulgaria, ponderea creditelor neperformante in total credite este de 2%, in timp ce in Cehia nivelul este de 3%. Croatia se plaseaza, din punct de vedere al ponderii creditelor neperformante in total imprumuturi, peste nivelul Romaniei, procentajul fiind de 5%.

Banca Nationala incearca sa limiteze viteza de crestere a creditarii, in special pentru populatie, in conditiile in care avansul imprumuturilor este de peste 100% in valuta. La inceputul lunii iulie, BNR a publicat un proiect de regulament privind limitarea riscului de credit la creditele destinate populatiei, potrivit caruia bancile vor calcula gradul de indatorare la creditele acordate populatiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, in anul anterior.

Noul regulament de creditare a populatiei va fi decis in urmatoarele doua saptamani, surse apropiate discutiilor luand in calcul reducerea la 40-50% a gradului mediu de indatorare pe client, de la maximum 70% in prezent.

Creditele ipotecare in valuta, in special cele in franci elvetieni, vor fi cele mai afectate de noul regulament al bancii centrale. Aplicarea noului regulament al BNR privind creditarea populatiei, in cea mai restrictiva forma, ar putea aduce reducerea brusca a vitezei de crestere a creditarii de la peste 60%, in prezent, la 20%. "Impactul va fi unul destul de puternic asupra creditarii daca se va aplica in forma cea mai restrictiva. Nu este de dorit pentru economie ca viteza de crestere a creditarii sa ajunga de la 60% la 20%, avand impact atat asupra consumului cat si a investitiilor", a declarat Ionut Dumitru, sef departament Cercetare macroeconomica la Raiffeisen Bank.

Business Standard