GfK: Romanii cheltuiesc circa 40% din bugetul familei pentru mancare si bautura
Data publicarii: 06-02-2009 | EconomiePonderea ocupata de cheltuielile cu mancarea si bautura in bugetul familei din Romania continua sa fie ridicata - aproximativ 40%, afirma managing directorul GfK Romania, Andi Dumitrescu.
"Desi unele pareri vehiculate in piata in ultima vreme estimeaza ca romanii nu vor reduce consumul de bunuri de larg consum, ci vor taia din alte categorii de cheltuieli, nu cred ca este bine sa ne bazam prea mult pe aceasta ipoteza, pentru ca ponderea ocupata de cheltuielile cu mancarea si bautura in bugetul familei din Romania continua sa fie ridicata - aproximativ 40%", afirma Andi Dumitrescu, managing director GfK Romania.
In timp de consumatorii din Europa de Vest s-au orientat anul trecut spre produse mai ieftine, cei din Europa de Est au ales sa cumpere volume mai mari si produse mai scumpe, arata un studiu comparativ intre tarile europene privind schimbarile de comportament ale consumatorului in vremuri de criza realizat de compania GfK in februarie 2009.
GfK a ales pentru comparatie doua categorii de tari ale Europei - pe de o parte, Franta, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie - iar pe de alta parte, tari mai apropiate de Romania, precum Polonia si Rusia.
Dintre tarile Europei de Vest analizate, cea care a cunoscut cea mai mare rata a inflatiei la alimente este Marea Britanie (9,3%). Aici, consumatorii nu au absorbit in totalitate cresterea preturilor si au cheltuit doar cu 6,3% mai mult din buzunar pentru astfel de produse, sporindu-si totodata volumul de produse cumparat cu 1% si trecand in acelasi timp la marci mai ieftine.
Asadar, consumatorii din Marea Britanie, confruntati cu preturi mai mari, si-au mentinut nivelul consumului, dar cumparand produse mai ieftine. La fel au reactionat si italienii si nemtii, care au preferat sa cumpere in continuare, dar au ales produse cu pret mai mic. In Franta si Olanda, consumul a fost redus, totodata trecandu-se si la produse mai ieftine.
Situatia din Polonia si Rusia este diferita. Polonezii au decis sa cumpere volume mai mari si au preferat produse mai scumpe. Prin analogie, consumatorii romani au "inghitit" preturile mai mari, au cumparat putin mai mult si au trecut la produse ceva mai scumpe in prima parte a anului trecut, cand insa efectele crizei in consumul de bunuri de larg consum nu erau inca simtite pe piata locala.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025