Creditul fara ipoteca a disparut. Clientii noi platesc pentru restantieri

Creditul de nevoi personale fara garantii, produsul-vedeta de pana anul trecut al bancilor din Romania, este pus astazi "in vitrina", ambalat in dobanzi si comisioane care taie din start apetitul clientilor pentru finantare. Mesajul bancilor, in cazul acestor credite, este unul foarte clar - "banii sunt inca scumpi, riscurile sunt inca mari, asa ca trebuie sa platiti mai mult".

Pretul creditelor negarantate a urcat la niveluri semnificative, din cauza marjelor de risc ridicate, pe care bancile le aplica acestor produse si care anuleaza, practic, reducerile de dobanzi anuntate.

Mai mult chiar, in unele cazuri, marjele depasesc semnificativ taierile de dobanzi operate la imprumuturi. "Marja de risc se calculeaza pe probabilitatea ca imprumutul nu poate fi platit. Dobanzile din piata la creditele de nevoi personale fara garantii arata probabilitatea insolventei beneficiarului. Exista o intreaga modelare prin care bancile stabilesc aceste marje de risc", explica presedintele ING Bank, Misu Negritoiu.

Unele banci aproape ca au scos din oferta imprumuturile fara garantii. Sau le acorda doar clientilor care au o relatie de lunga durata cu banca respectiva si au dovedit de‑a lungul timpului ca sunt solvabili. Pentru clientii noi insa, acest produs a disparut.

Reprezentantii bancilor comerciale spun ca "nu au putut transfera intregul cost al crizei asupra clientilor din portofoliu", dar pentru clientii noi acestea sunt preturile corecte, in conditiile in care riscul de credit continua sa urce in fiecare luna. Cu alte cuvinte, nivelul creditelor neperformante - ale clientilor "care au un istoric cu banca" - influenteaza pretul pe care trebuie sa il plateasca potentialii noi clienti.

"Fiecare banca are propriul algoritm de stabilire a marjei de risc, insa in cazul imprumuturilor de consum negarantate, si care nu au macar o asigurare de viata atasata, riscul este maxim", spune Radu Ghetea, presedintele CEC Bank.

Toate masurile de "cosmetizare" a acestor credite dovedesc insa increderea pe care bancile o au in evolutia economiei si, pe cale de consecinta, in capacitatea de rambursare a clientilor. Cu alte cuvinte, in aceasta perioada, mai mult decat in trecut, finantatorii se uita cu atentie la rata somajului, la miscarile inregistrate pe cursul de schimb si la prognozele de dobanda.

"Pretul oricarui imprumut ia in calcul costul la care banca atrage resurse, costul de default si marja de profit. Cand vorbim despre costul resurselor vorbim, practic, despre costul banilor de pe piata monetara. In cazul riscului de default, ne uitam la creditele neperformante si estimam evolutia acestui indicator", explica Gabriel Cretu, directorul de vanzari al OTP Bank Romania. Acesta spune ca, si in cazul OTP, creditele de nevoi personale fara garantii se vand in aceasta perioada doar clientilor care au o relatie indelungata cu banca si sunt "foarte de incredere".

O strategie similara a aplicat si BCR, care, potrivit datelor de pe site, pentru produsele Divers Extra si Divers Super percepe dobanzi mai mari pentru clientii noi. Astfel, pentru un credit Divers Extra in valoare de 40.000 de lei, care are atasata o asigurare complexa, un client nou va plati o dobanda anuala efectiva de 32,6%, pentru o perioada contractuala de doi ani. Pentru acelasi produs, oferit unui client "cu istoric BCR", dobanda anuala efectiva este de 30,09%.

La Raiffeisen Bank, un credit de nevoi personale de pana in 3.000 de euro are o dobanda anuala efectiva de 33,44%. Marja de risc este de 19% peste EURIBOR 6M, care este de 1,44%. Pentru acest tip de credit, banca solicita un comision de procesare de 3% din valoarea imprumutului. Comisionul de plata anticipata este de 4,5%.

Integral in Business Standard