Opinie Deloitte: Cerinte noi de reglementare in industria bancara

Recent, Comisia Europeană a publicat Directiva privind cerințele de capital VI și Regulamentul privind cerințele de capital III, reguli care vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2025. Pachetul legislativ Basel 3.1 sau Basel 4 deschide astfel o ultimă etapă a implementării modificărilor la standardele de capital din Uniunea Europeană.

Modificările aduse sunt numeroase, nu le vom enumera pe toate cu această ocazie. Amintim însă despre cele mai semnificative dintre acestea, precum abordarea standardizată pentru riscul de credit bazată pe ratinguri interne, cadrul de risc operațional și stabilirea unui prag pentru limitarea posibilității diminuării cerinței de capital pentru instituțiile de credit care utilizează modele interne.

Complementar cu modificările de mai sus, menționăm incorporarea standardelor de mediu, cei sociali și de guvernanță dar și instrucțiunile referitoare la aplicarea cerinței de capital pentru riscuri nereglementate, ori amortizorul de risc sistemic. Potrivit unui studiu realizat recent de Comisia Europeană, impactul de capital al implementării acestor noi cerințe va fi unul semnificativ. Acesta va duce la creșterea cerinței de capital cu 6,5% până la 8,5% pe termen lung.

„Printre cele mai importante modificări aduse de anul 2022 sunt cele care vizează riscul climatic. În ianuarie 2022, Autoritatea Bancară Europeană a publicat versiunea finală a standardelor tehnice privind cerințele de publicare pentru instituțiile de credit (pilonul 3) legate de riscurile ESG. Concomitent, Banca Centrală Europeană a cerut băncilor o autoevaluare privind riscurile climatice și de mediu, urmată de testul de stres top-down pentru riscul climatic, având printre obiective identificarea vulnerabilităților și problemelor cu care se confruntă băncile în ceea ce privește gestionarea riscurilor climatice. Perioada desfășurării exercițiului este martie-iulie 2022”, scriu Dimitrios Goranitis, Partener, Andrada Tănase, Director, și Andrei Jalba, Manager, Consultanță în managementul riscului, Deloitte România.

Acțiunile autorităților europene cu privire la abordarea riscului climatic impun astfel o mai bună pregătire a instituțiilor de credit în acest domeniu atât în perioada prezentă cât și pentru anii care urmează. Vorbim despre o pregătire care vizează atât acuratețea datelor cât și calitatea portofoliilor de credite verzi sau înțelegere a importanței abordării riscurilor climatice într-un mod cât se poate de pragmatic și serios.

„Cerințele autorității unice de rezoluție (Single Resolution Board - SRB) privind cadrul de rezoluție și în special legate de fondurile proprii și de pasivele eligibile s-au intensificat treptat în ultimii doi-trei ani cu scopul de a-și dezvolta capacitățile de rezoluție până la sfârșitul anului 2023. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, cerința MREL pentru instituțiile de credit de importanță globală a crescut de la 16% la 18% din totalul activelor ponderate la risc sau 6,75% din valoarea indicatorului efectului de levier (leverage ratio), iar pentru instituțiile de credit cu active mai mari de 100 de miliarde de euro (top-tier banks), se va modifica de la o valoare specifică instituției la minimum 13,5% din valoarea activelor ponderate la risc sau 5% din valoarea indicatorului efectului de levier”, adaugă cei doi experți.

„Provocarea pentru bănci în perioada 2022-2023 va fi să se adapteze la noile cerințe MREL și să se concentreze în paralel pe noile priorități, printre care îmbunătățirea continuă a sistemelor de guvernanță internă și a planurilor de comunicare internă și externă legate de procesul de rezoluție, testarea documentului operațional elaborat de către bancă legat de acțiunile interne și externe necesare pentru a aplica în mod eficient instrumentul de recapitalizare internă (Bail-in Playbook), măsurarea și prognozarea lichidității, precum și monitorizarea garanțiilor pentru a obține finanțări în cazul rezoluției”, conchid ei.