The Economist: Libertatea presei in Romania este afectata de implicarea politica a mogulilor

Data publicarii: 28-04-2008 | Media

Curtea Constitutionala din Romania a reactivat anul trecut o lege dura privitoare la defaimare ce incrimineaza insulta, dar efectul acestei decizii asupra libertatii presei paleste in fata faptului ca principalele mijloace de presa sunt detinute de trei moguli activi in politica, scrie The Economist.

La aceasta situatie se adauga interferenta politica in posturile publice de radio si televiziune, precizeaza The Economist intr-un articol datat 24 aprilie in editia electronica. Articolul, intitulat "Mai putina libertate de exprimare" analizeaza situatia presei din cateva tari est-europene, inclusiv in Romania, constatand ca libertatea mass-media este tot mai ingradita.

Ambasadorul american la Bucuresti, Nicholas Taubman, a sugerat ca "legislatorii ar trebui sa-si consolideze mai degraba propria responsabilitate decat sa incerce - fie prin incriminarea eforturilor jurnalistice, fie prin intimidarea presei independente - sa impiedice eforturile unei presei libere de a-si exercita rolul legitim in Romania", noteaza The Economist.

De departe insa cel mai pronuntat regres in ceea ce priveste libertatea presei in regiune se inregistreaza in Slovacia, potrivit The Economist. Guvernul slovac, o coalitie populisto-nationalista, a obtinut adoptarea unei noi legi a presei, extrem de criticata, insa Executivul insista ca va face mass-media mai responsabila.

Potrivit noii legi, care va intra in vigoare la 1 iunie, orice persoana mentionata intr-un articol are un drept la replica egal in ceea ce priveste spatiul acordat. Daca cineva despre care s-a scris intr-un ziar este nemultumit, editorul are obligatia de a publica replica persoanei respective daca nu poate convinge un tribunal sa ia o alta decizie. Un drept la replica nu trebuie insotit de niciun comentariu editorial suplimentar. Refuzul de a acorda dreptul de replica poate duce la amenzi usturatoare. Regula dreptului la replica exista in cateva tari europene, dar legea din Slovacia este cea mai punitiva si, eventual, arbitrara, explica The Economist.

"Nu pune in pericol libertatea presei, ci doar pune mai presus de toate interesul publicului comparativ cu interesul celor care publica", a spus ministrul culturii Marek Madaric.

Este adevarat, mai noteaza The Economist, ca presa slovaca este departe de a fi ireprosabila. De exemplu, un viitor raport al Institutului pentru o Societate deschisa, grup finantat de Soros, vorbeste despre "plagiat, refuzul de a se face corecturi si conflicte de interese". Insa exista ingrijorari legate de modul in care premierul Robert Fico ar putea folosi noua lege. El are relatii tensionate cu mass-media, care a acuzat guvernul de inertie si coruptie. Premierul refuza sa ofere interviuri si uneori chiar sa raspunda intrebarilor jurnalistilor critici. De asemenea, a numit unele ziare "prostituate". Astfel, unii dintre jurnalisti incep sa isi aduca aminte de zilele intunecate din anii '90, cand guvernul autoritar al lui Vladimir Meciar (care este acum partener de coalitie al lui Fico) a pus in pericol aderarea tarii la UE si NATO. Si predecesorul lui Fico de la conducerea Executivului de la Bratislava, Mikulas Dzurinda, care in strainatate era aprecizat pentru reformele intreprinse, a avut relatii proaste cu presa si a fost acuzat chiar ca intercepta convorbirile ziaristilor care il criticau, precizeaza The Economist intr-o paranteza.

Noua lege a presei din Slovacia este cea mai negativa din regiune, dar ingradirile aduse libertatii presei sunt ingrijoratoare si in alte tari, continua The Economist. In Bulgaria, defaimarea figurilor publice (categorie din care fac parte si importanti oameni de afaceri) este o infractiune pasibila de amenda. De asemenea, jurnalistii pot fi dati in judecata pentru lezarea "onoarei si demnitatii" unei persoane. Circa 60 de astfel de cazuri au ajuns in justitie in 2006 si alte 100 in 2007.

Toate aceste lucruri constituie vesti proaste intr-o regiune care se mandreste cu libertatea regasita nu cu mult timp in urma, iar legile proaste sunt doar o parte a situatiei. In raportul anual al Freedom House, care va fi publicat la 29 aprilie, statele foste comuniste prezinta cel mai mare declin relativ in ceea ce priveste libertatea presei in lume. Declinul este mai mare decat in Asia, Africa si America Latina, dezvaluie The Economist.

Astfel, indicele Letoniei coboara de la 19 la 22, dupa ce guvernul sau pare sa se fi bazat pe televiziunea publica pentru o acoperire mai "politicoasa" a subiectelor legate de Rusia. Slovacia coboara de la 20 la 22, Slovenia de la 21 la 23 de puncte si Polonia de la 22 la 24.

Observatorii grupului Soros sunt de acord cu rezultatele Freedom House. "Politicienii cred ca aceste organisme publice de media ar trebui sa le apartina", spune Marius Dragomir, care a intocmit rapoarte despre serviciile publice de presa din regiune. Aderarea la UE fiind obtinuta, politicienii se simt acum capabili sa exploateze rezultatele puterii mai liber, iar politizarea presei publice este un instrument util in manipularea alegatorilor, mai ales cand televiziuna privata este detinuta de oameni de afaceri "prietenosi".

Astfel de evolutii sunt ingrijoratoare, dar totul este relativ, scrie The Economist. Recent, un ziar din Rusia a publicat un zvon despre presupusa relatie a lui Vladimir Putin cu o gimnasta. Dupa ce Putin a negat totul categoric, Moskovski Korrespondent, un tabloid din grup cu ziarul de opozitie Novaia Gazeta, a fost imediat inchis. Un astfel de lucru ar fi de neimaginat in noile membre UE. Cel putin deocamdata, conchide The Economist.

NewsIn

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG