AFP: Tarile din Europa de Est fac fata in mod diferit crizei economice

Data publicarii: 26-03-2009 | International

Europa de Est, desemnata drept una dintre principalele victime ale crizei economice mondiale, ascunde realitati foarte diferite de la o tara la alta, unele dintre ele fiind nevoite sa apeleze la imprumuturi externe, ca Romania, iar altele nu, comenteaza AFP.

Fondul Monetar International (FMI) a acordat joi un imprumut de trei miliarde de euro Serbiei, a doua zi dupa cel oferit, impreuna cu Banca Mondiala si cu Uniunea Europeana, un imprumut de 20 de miliarde de euro Romaniei si dupa ce a deblocat a doua transa a ajutorului sau de 11,8 miliarde de euro pentru Ungaria.

Afectate grav de criza, alaturi de tarile baltice si de Ucraina, aceste tari nu sunt, insa, reprezentative prentru toata zona. "Tendinta de a pune toate aceste tari in aceeasi oala, asa cum vedem in special la Banca Mondiala, este gresita", subliniaza Leon Podkaniner, expert la Institutul de Studii Economice Comparate (WIIW), de la Viena.

Cehia, Polonia si Slovacia, desi inregistreaza o scadere clara a cresterii lor economice si o crestere a ratei somajului, au insa o sansa sa scape de recesiune in 2009. La fel ca Slovenia, al carui Produs Intern Brut (PIB) ar putea scadea cu 4% in 2009, aceste trei tari au o structura economica sanatoasa si "nu necesita nicio forma de ajutor in acest stadiu", potrivit expertului.

UE a anuntat saptamana trecuta ca va dubla fondul pentru imprumuturi de urgenta destinat tarilor din Europa de Est aflate in dificultate. Praga si Varsovia au salutat aceasta decizie, subliniind in acelasi timp ca masura se adreseaza vecinilor lor si ca nu vor sa fie considerate tari care intampina probleme.

Premierul ungar Ferenc Gyurcsany a vorbit despre o noua divizare a Europei, la 20 de ani dupa caderea Cortinei de Fier. Iar acest lucru intervine in conditiile in care legatura Est-Vest este foarte puternica, iar tarile din Zona euro realizeaza un excedent comercial anual de 60 de miliarde de euro cu Europa Centrala, potrivit bancii austriece Raiffeisen International, numarul trei in regiune.

Cea mai afectata dintre noile membre UE, in special din cauza unei datorii publice mari si a gradului ridicat de indatorare in valuta a populatiei, Ungaria a obtinut inca din octombrie 2008 un credit de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE si Banca Mondiala. Desi FMI s-a declarat satisfacut de modul in care a gestionat criza, premierul ungar, socialistul Ferenc Gyurcsany, a demisionat, explicand ca nu este in masura sa implementeze masurile anticriza necesare. Guvernul socialist era minoritar in Parlament.

Situatia este diferita in Cehia, tara care detine presedintia UE, unde caderea guvernului liberalul Mirek Topolanek a fost provocata mai degraba de divergente interne decat de criza economica.

Potrivit WIIW, unul dintre atuurile Poloniei si Cehia este, in mod paradoxal, faptul ca nu se afla in Zona euro: "In lipsa unor credite importante in valuta, ca in cazul Ucrainei, Ungariei sau Romaniei, aceste tari beneficiaza de pe urma deprecierii monedelor lor, favorabila exporturilor", considera Podkaniner.

In schimb tarile baltice si Bulgaria se afla intr-o situatie dificila pentru ca monezile lor sunt legate de euro. Iar Slovacia, desi a fost un "elev model", ar putea sa plateasca pretul deciziei de a adopta moneda unica europeana in 1 ianuarie.

In previziunile date publicitatii la inceputul lunii martie, WIIW a estimat o crestere medie zero pentru zece tari din Europa Centrala si de Est membre UE, dupa 4,4% in 2008.

Somajul ar putea creste chiar si in Polonia (12%) si in Cehia (peste 6%), la fel ca in restul Europei, in special din cauza concedierilor in masa.

NewsIn

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG