FMI sustine ca programele sale au ajutat tarile sa faca fata crizei, in special in Europa de Est

Fondul Monetar International sustine ca prin programele derulate, ce au presupus resurse sporite, flexibilitatea politicilor si impunerea unor reforme, a ajutat tarile emergente, mai ales din Europa de Est, sa faca fata efectelor actualei crize financiare globale, potrivit unui raport al Fondului.

FMI a prezentat intr-o analiza ce ia in considerare programele de raspuns la criza derulate in Armenia, Belarus, Bosnia-Hertegovina, Costa Rica, El Salvador, Georgia, Guatemala, Ungaria, Islanda, Letonia, Mongolia, Pakistan, Romania, Serbia si Ucraina, ca finantarea acordata le ofera acestor state posibilitatea de redresare dupa cea mai grava criza de dupa 1930.

Raportul mai arata ca Mexic, Polonia si Columbia s-au aratat interesate de posibilitatea de a accesa finantare, in cazul inrautatirii situatiei.

"Acest studiu ne arata ca multe dintre perturbarile severe caracteristice crizelor anterioare au fost pana acum evitate sau reduse drastic cu ajutorul FMI. Raman provocari serioase, mai ales legate de reluarea cresterii sustenabile in productie si in angajari, dar exista semne incurajatoare de stabilizare", a spus directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

FMI a intervenit cu fonduri pentru a controla vulnerabilitatile existente, respectiv adancirea deficitelor bugetare si problemele generate de boom-ul anterior in sectorul de creditare.

"Este evident ca aceasta noua generatie de programe (ale FMI, n.r.) tine cont de lectiile invatate din trecut. Desi este inca devreme sa tragem concluzii ferme, analiza este utila pentru ca ofera feed-back in timp real autoritatilor, expertilor FMI, partenerilor sai si institutiilor de reglementare, astfel incat sa putem sa invatam si sa ne imbunatatim in continuare (strategia)", a declarat directorul de strategie, politica si analiza al FMI, Reza Moghadam.

Factorii care au dus la evitarea problemelor intampinate din cauza crizei au fost finantarea extinsa si acordata la timp, programele structurate pe fiecare tara in parte pentru a raspunde nevoilor fiecareia si politicile adaptate circumstantelor din fiecare tara, sustine FMI.

In martie, Romania a negociat un pachet de finantare externa de aproape 20 miliarde euro, ce cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, circa 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale.

De asemenea, FMI a sustinut incheierea unui acord prin care principalele noua banci cu expunere semnificativa pe piata locala (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank) au promis ca isi vor mentine expunerea totala pe Romania si ca vor injecta capital in subsidiarele lor, daca va fi necesar.

Autoritatile romane si Fondul Monetar International (FMI) au agreat, dupa misiunea de evaluare din august, o noua tinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din PIB (36,5 miliarde lei), fata de plafonul de 4,6% din PIB fixat initial, in conditiile inrautatirii semnificative a prognozelor macroeconomice.

In prezent, Guvernul ia in calcul o contractie economica de 8,5% pentru acest an si o valoare a PIB de 497,3 miliarde lei. Anul trecut, valoarea PIB-ului Romaniei a fost de 504 miliarde lei (136,8 miliarde euro).

NewsIn