Mihai Tanasescu: misiunea FMI va sosi la Bucuresti pe 20 octombrie

Cea de-a sasea misiune de evaluare a performantelor economice ale Romaniei in conformitate cu prevederile Acordului Stand-By si ale Scrisorii Suplimentare de Intentie va sosi la Bucuresti miercuri, 20 octombrie, si va ramane in Capitala Romaniei pana pe 1 sau 2 noiembrie, a declarat joi, pentru Agerpres, reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, fost ministru de finante.

'In conformitate cu situatia care exista azi, vizita misiunii FMI la Bucuresti este prevazuta sa inceapa pe 20 octombrie si sa dureze pana la inceputul lunii noiembrie, respectiv 1 sau 2 noiembrie', a spus reprezentantul Romaniei la FMI, care a mai adaugat ca 'discutiile vor fi focalizate pe modul in care Romania si-a indeplinit performantele la sfarsitul lunii septembrie, in conformitate cu prevederile din actualul acord, atat cel cu Comisia Europeana, cat si cel cu FMI si cu Banca Mondiala. 

Probabil ca vor exista si discutii preliminare referitor la principalele aspecte ale unei potentiale viitoare cooperari intre Romania si FMI, precum si principalele sectoare care vor fi avute in vedere, daca aceasta colaborare se va materializa, la inceputul anului viitor', a afirmat fostul ministru de finante. 

Mihai Tanasescu a mai precizat ca nu este acum luata in considerare o eventuala modificare a programului misiunii FMI, in contextul anuntarii de catre sindicatele din Romania a unor actiuni care ar putea culmina cu solicitarea demisiei guvernului. 'Peste tot in Europa sunt miscari sociale, nu numai in Romania. Uitati-va la ce se intampla in Grecia, in Franta, in Spania si in multe alte tari. In conditiile crizei globale, exista o nemultumire sociala foarte puternica, dar politicul are un rol important in a comunica mai bine si in a explica de ce sunt necesare respectivele masuri de restructurare', a spus Mihai Tanasescu. 

Fostul ministru de finante a explicat ca prin intermediul acestor masuri trebuie sa se creeze un alt tip de gandire. Exista mai multe provocari cu care se confrunta Europa: o regandire a modului in care se realizeaza cresterea economica, pentru a se preveni viitoare cicluri de cresteri puternice cu crize puternice si, nu in ultimul rand, restaurarea sustenabilitatii fiscale. 

'Cheltuielile publice trebuie sa fie restructurate, deficitele trebuie sa fie redimensionate, astfel incat tarile sa poata avea acces catre piata de capital, pentru a-si putea finanta deficitele in mod corect si constant. Fara reforme structurale si fara a revedea modul in care se colecteaza veniturile si se efectueaza cheltuielile, fara o reforma profunda a sectorului bugetar, este limpede ca Europa nu-si va putea reveni foarte curand', a explicat Mihai Tanasescu. 

Reprezentantul Romaniei la FMI a mai subliniat ca 'Romania nu mai are nevoie acum de un alt imprumut de la FMI. Urmatorul acord al Romaniei cu FMI, care ar putea fi semnat in lunile urmatoare, va tine cont de aplicarea reformelor structurale, de necesitatea de a intari capacitatea institutiilor de a atrage fonduri europene si de a reusi o consolidare fiscala corecta. 

Aceste masuri nu inseamna ca trebuie luati si bani de la FMI, dar daca apar nevoi urgente, exista o suma disponibila care poate fi atrasa. Acesta ar fi conceptul unui acord de tip stand-by, dar de tip precaut', a spus Mihai Tanasescu. In baza acestui acord ar putea fi crescuta eficienta in sectoare precum cel al intreprinderilor de stat, al educatiei si sanatatii. 'Aceste reforme necesita un sprijin, atat din partea FMI, cat si al Comisiei Europene, scopul final fiind ca economiile rezultate sa poata fi folosite mai bine pentru infrastructura si alte investitii, pentru dezvoltare si cofinantare la fondurile europene, astfel incat in Romania sa se schimbe modelul de crestere economica, pentru a se face trecerea de la non-tradable, la tradable, intr-o perspectiva de cativa ani de zile', a precizat reprezentantul Romaniei la FMI. 

Romania a incasat, pana in prezent, 11,27 miliarde de euro de la FMI, din cadrul unui imprumut total de 13,15 miliarde de euro, la care se adauga cele 3,5 miliarde de euro primite de la CE, dintr-un imprumut de 5 miliarde de euro, precum si 300 de milioane de euro de la Banca Mondiala. 

Pachetul total de sprijin pentru Romania, convenit pe 4 mai 2009 cu marii finantatori mondiali, se ridica, in total, la 20 de miliarde de euro. 

Sursa: AGERPRES