Romanii se imprumuta de trei ori mai mult pentru consum decat pentru locuinte

Astazi este ultima zi cand cei interesati mai pot trimite observatii sau opinii asupra noului proiect de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice, care va fi aplicat tuturor institutiilor de credit ce functioneaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv sucursalelor institutiilor financiare nebancare straine, inscrise in Registrul general tinut de BNR. Proiectul incearca transpunerea reglementarilor UE in materie de creditare si se doreste a fi un prim pas catre relaxarea imprumuturilor.

BNR s-a straduit tot anul 2006 sa puna frana industriei creditului, dar incercarile s-au dovedit ineficiente pana in noiembrie. Ultimele date publicate de catre BNR indica faptul ca la sfarsitul lui noiembrie totalul creditelor acordate populatiei de sistemul bancar romanesc se apropia de 131,2 miliarde de lei noi, adica circa 37,5 miliarde de euro, consemnand o crestere in doar 4 luni, perioada august - noiembrie inclusiv, de aproape 20 miliarde de lei, adica echivalentul a 5,7 miliarde de euro.

20 miliarde de lei, credit in doar 4 luni

Rezulta o rata medie lunara de crestere de 4,8%, ceea ce precis l-a pus in garda pe guvernatorul Mugur Isarescu. Pe tip de moneda, in cele patru luni, creditul in lei a crescut cu circa 10,3 miliarde lei noi, iar cel in valuta cu echivalentul a 8,4 miliarde de lei noi. Daca ne referim la creditul de consum, acesta - in intervalul precizat anterior - a crescut de la circa 25 miliarde, in lei si valuta, cat se consemna la sfarsitul lunii iulie 2006, la 29 miliarde la sfarsitul lunii noiembrie, ceea ce implica echivalentul unei medii lunare de un miliard de lei noi. Pe de alta parte, in aceeasi perioada creditul ipotecar a crescut mult mai modest, cu doar 1,3 miliarde de lei noi, de la 6,5 la 7,8 miliarde de lei. Rezulta ca in Romania creditul de consum, cu toate restrictiile BNR, s-a dezvoltat in perioada precizata de trei ori mai mult.

La vremuri noi, legi noi

Chiar daca mai mult ca sigur dispare avansul pentru credite, multe banci vor cantari de trei ori inainte de a face aceasta concesie. Persista si conditii care, chiar daca nu sunt spectaculoase la prima vedere, pot avea un efect restriciv pe termen scurt. In primul rand, pe langa documentele care-i atesta bonitatea, solicitantul va trebui sa depuna declaratii pe propia raspundere privind valoarea angajamentelor de plata pe care le mai are el sau familia sa, precizate distinct, dar si privind obligatiile devenite exigibile si neonorate la scadenta. Bancile vor putea solicita si copii de pe documentele care dovedesc gradul de indatorare a solicitantului si a membrilor familiei acestuia. De asemenea, va deveni obligatorie si o declaratie pe propria raspundere privind litigiile cu tertii existente la data solicitarii creditului, in care se vor mentiona chiar si motivele care au condus la situatiile respective.

Apoi, rata lunara va fi calculata astfel incat totalul angajamentelor de plata al solicitantului si familiei sale, dupa caz, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare. In cazul creditului pentru consum, limita va fi coborata la 30%, iar in cazul creditelor pentru investitii imobiliare la 35%.

Deosebit de important e faptul ca in totalul angajamentelor de plata ce decurg din contracte de credit, pe langa principal vor fi incluse dobanda, dar si orice alte costuri pe care solicitantul trebuie sa le suporte pentru derularea fiecarui credit. Mai mult, pentru scopul propus, BNR va impune ca prin familia solicitantului sa se inteleaga doar sotul/sotia si rudele si afinii solicitantului, insa doar cei care locuiesc si gospodaresc impreuna cu acesta. Ba chiar, noile norme prevad ca prin reglementari interne bancile pot restrange sfera persoanelor incluse intr-o astfel de familie. In plus, in totalul veniturilor familiei astfel definite, bancile nu vor avea voie sa includa veniturile membrilor care devin garanti, ceea ce implica diminuarea majora a totalului, daca solicitantul nu gaseste alti giranti.

Curentul