Statele lumii trebuie să reducă emisiile de carbon de 5 ori mai repede pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris

Potrivit raportului PwC Net Zero Economy Index, limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 1,5°C, așa cum a fost aceasta convenită în urma Acordului de la Paris, ar impune o rată de decarbonare de 11,7% anual, un procent de cinci ori mai mare decât cel atins în anul 2019, spre exemplu.

”Emisiile de carbon au scăzut cu până la 25% în unele țări, în prima jumătate a anului, ca urmare a reducerii activității economice, în special în transporturi. Însă, pe măsură ce economiile se redeschid, datele arată o revenire a emisiilor la valorile anterioare, estimându-se că 2020 va fi un an record pentru creșterea temperaturii globale. Totodată, apariția crizei COVID a pus în plan secund preocuparea față de schimbările climatice, dar țintele de decarbonare vor rămâne pe agenda guvernelor, companiile și sectoarele poluante având cu atât mai mult nevoie de transformare și adaptare”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

Potrivit datelor disponibile în raportul PwC, până în anul 2020, combustibilii fosili au rămas dominanți în întreaga lume, 57% din creșterea consumului de energie fiind generată doar de aceștia. Astfel, emisiile de CO2 au crescut cu 0.5% în anul recent încheiat, consumul global de energie crescând la rândul său cu 1,3%. Dintre țările analizate în cadrula cestui raport, Germania conduce detașat în fotoliul de lider, înregistrând cea mai mare rată de decarbonare dintre statele membre G20, de 6,6%.

Pe de altă parte, pentru prima dată din anul 2016, în 2019 a scăzut consumul de cărbune cu 0,6%, semnalându-se însă creșteri constante ale consumului de petrol și gaze naturale (0,8% respectiv 2%). Sursele regenerabile de energie, au contribuit astfel cu doar 11% din consumul global de energie, în pofida unor creșteri semnificative înregistrate pe acest segment de piață (12% domeniul eolian, 23,8% cel solar).

Sectorul energiei se confruntă însă și cu noi provocări de natură tehnologică precum cele create de generarea și stocarea energiilor de nouă generație precum cea bazată pe hidrogen verde, dar și inovații în ceea ce privește decarbonarea materialelor industriale, eficiența și circularitatea materialelor, tehnologii de captare și eliminare a carbonului. Tehnologiile emergente precum inteligența artificială, pe de altă parte, au posibilitatea de a ajuta acest proces de decarbonare, permițând optimizarea și scalarea soluțiilor și oferind noi modele de afaceri.