PwC - România are nevoie de un nou sistem de taxare a mașinilor ca să atingă obiectivele din PNRR și Green Deal
Data publicarii: Astazi, 21-12-2021 | MediuPentru a diminua achizițiile de mașini la mâna a doua și pentru a stimula în același timp achiziția de vehicule electrice sau hibride precum și extinderea rețelei de stații de încărcare, obiective asumate și incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență și Pactul Verde european, România ar avea nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor, pe principii ecologice, crede Daniel Anghel, partener și lider al serviciilor fiscale și juridice din cadrul PwC România.
Potrivit acestuia, impozitarea autoturismelor ar trebui constituită pe baza unor principii de mediu și ar trebui să vizeze atât taxele aplicate la înmatriculare care să țină cont de nivelul de emisii cât și impozitul anual datorat de proprietari autorităților locale.
Discutăm despre un sistem de taxare care a fost deja utilizat în alte state membre ale Uniunii Europene și care ar putea da rezultate și în România.
„Identificarea unor măsuri de descurajare a cumpărării de mașini foarte vechi și poluante a devenit presantă în condițiile în care România are, potrivit datelor Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, cu o medie de vârstă de 16,5 ani, comparativ cu media UE de 11,5 ani. În lipsa unei legislații care să limiteze aceste achiziții, vom vedea că pe măsură ce statele din vestul Europei încep să interzică mașinile poluante, cu precădere cele cu motorină (diesel), țările din Est, printre care România, vor absorbi oferta foarte ieftină de mașini second hand, cu impact major asupra calității mediului”, scrie acesta.
În cadrul PNRR, țara noastră și-a asumat de altfel un program accelerat de susținere a pieței automobilelor electrice atât în ceea ce privește infrastructura cât și politicile fiscale. Se urmărește creșterea cu cel puțin 100% a numărului de vehicule cu emisii zero față de anul curent dar și casarea a cel puțin 250000 de mașini cu standarde de emisii Euro 3 sau mai puțin în perioada cuprinsă între anii 2022 și 2026.
„Pentru atingerea acestor ținte, statul își propune dezvoltarea și armonizarea cadrului strategic, legal și procedural necesar pentru sprijinirea tranziției către un transport sustenabil prin modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare de tip vignette la o abordare bazată pe distanță, implementarea principiilor de taxare ecologică, descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, creșterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante, stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero, suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și utilizarea criteriilor de achiziții publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului” adaugă Daniel Anghel.
În acest an, piața vehiculelor electrice și hibride a avut o creștere semnificativă comparativ cu anul 2020, un sfert din înmatriculările noi din primele 11 luni ale anului fiind a unor mașini din această categorie. Pe de altă parte, și înmatriculările de mașini la mâna a doua au fost de trei ori mai mari decât cele ale unor mașini noi în această perioadă și anume 368.521 unități respectiv 109.350 unități.
Potrivit acestuia, impozitarea autoturismelor ar trebui constituită pe baza unor principii de mediu și ar trebui să vizeze atât taxele aplicate la înmatriculare care să țină cont de nivelul de emisii cât și impozitul anual datorat de proprietari autorităților locale.
Discutăm despre un sistem de taxare care a fost deja utilizat în alte state membre ale Uniunii Europene și care ar putea da rezultate și în România.
„Identificarea unor măsuri de descurajare a cumpărării de mașini foarte vechi și poluante a devenit presantă în condițiile în care România are, potrivit datelor Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, cu o medie de vârstă de 16,5 ani, comparativ cu media UE de 11,5 ani. În lipsa unei legislații care să limiteze aceste achiziții, vom vedea că pe măsură ce statele din vestul Europei încep să interzică mașinile poluante, cu precădere cele cu motorină (diesel), țările din Est, printre care România, vor absorbi oferta foarte ieftină de mașini second hand, cu impact major asupra calității mediului”, scrie acesta.
În cadrul PNRR, țara noastră și-a asumat de altfel un program accelerat de susținere a pieței automobilelor electrice atât în ceea ce privește infrastructura cât și politicile fiscale. Se urmărește creșterea cu cel puțin 100% a numărului de vehicule cu emisii zero față de anul curent dar și casarea a cel puțin 250000 de mașini cu standarde de emisii Euro 3 sau mai puțin în perioada cuprinsă între anii 2022 și 2026.
„Pentru atingerea acestor ținte, statul își propune dezvoltarea și armonizarea cadrului strategic, legal și procedural necesar pentru sprijinirea tranziției către un transport sustenabil prin modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare de tip vignette la o abordare bazată pe distanță, implementarea principiilor de taxare ecologică, descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, creșterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante, stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero, suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și utilizarea criteriilor de achiziții publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului” adaugă Daniel Anghel.
În acest an, piața vehiculelor electrice și hibride a avut o creștere semnificativă comparativ cu anul 2020, un sfert din înmatriculările noi din primele 11 luni ale anului fiind a unor mașini din această categorie. Pe de altă parte, și înmatriculările de mașini la mâna a doua au fost de trei ori mai mari decât cele ale unor mașini noi în această perioadă și anume 368.521 unități respectiv 109.350 unități.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- CEO Survey 2022: Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la izbucnirea războiului în Ucraina
- First Bank: rezultate financiare 2021
- Banca Transilvania: rezultate financiare pe primele 3 luni ale anului
- Revenire exploziva in HoReCa: peste 11.000 de joburi noi de la ridicarea restrictiilor
- Comunicat: ING Bank a acordat un credit de 8,5 milioane euro grupului Promateris
- Deloitte si Reff & Asociatii au asistat Knauf Insulation in preluarea fabricii de vata minerala de sticla Gecsat
- EY România: Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați - punct de vedere
- eJobs: 1 din 2 angajați din Inginerie câștigă peste 4.000 de lei net
- Studiu EY: 43% dintre angajați dispuși să renunțe la locul actual de muncă pentru un salariu mai mare, condiții mai bune și flexibilitate
- Schneider Electric rămâne concentrat pe transformările din domeniul sustenabilității, în primul trimestru al anului 2022
- Declaratie de presa NN Pensii
- Compania de car-sharing electric SPARK a contribuit la o reducere de 7.300 de tone de emisii nocive
- Analiză PwC: Transformările prin care trec companiile de servicii financiare și valul de active în dificultate anunță creșterea activității M&A în acest sector, inclusiv în România
- AVBS Credit: Peste 40% din creditele ipotecare acordate de bănci vor fi intermediate de brokerii de credite, până la finalul anului
- Cushman & Wakefield Echinox: Valoarea cumulată a activelor evaluate în 2021 a crescut cu 40%, pe fondul câștigării unor proiecte de dimensiuni mai mari