Injuraturile, supapa de criza
Data publicarii: 04-03-2009 | LifestyleUnul dintre cei mai apreciati cercetatori in domeniul studiului injuraturilor (da, exista si un astfel de domeniu stiintific, care imbina lingvistica, psihologia si sociologia) a ajuns la concluzia ca injuratul poate face bine sanatatii - mai ales atunci cand vezi ca economiile tale de-o viata se duc la dr... sa-i ia pe cei vinovati...
Expertul in imprecatii se numeste Timothy Jay si este canadian, dar afirmatia sa ca printre victimele crizei economice din tara sa se va numara si exprimarea decenta se aplica pretutindeni unde
loveste criza. In paginile editiei curente a revistei Perspectives on Psychological Science, Jay sustine ca limbajul colorat (ca sa folosim un eufemism) are functia de supapa pentru frustrarile personale, frustrari care neacumulandu-se, nu se transforma in agresiuni fizice. "In masura in care exista o corelatie intre stres si folosirea injuraturilor, legatura consta in aceea ca injuratul are o functie catartica" - scrie Timothy Jay, care de peste trei decenii studiaza tendintele in folosirea limbajului injurios. El adauga: "E de preferat ca oamenii sa injure la volan, decat sa apese pe accelerator si sa calce pietoni".
Unele limbi (si societatile in care sunt vorbite) beneficiaza de un vocabular de injuraturi mai bogat, in alte limbi se injura mai putin, dar si vorbitorii acestora din urma au impresia ca se folosesc, cand injura, de un evantai larg de cuvinte. Potrivit lui Timothy Jay, insa, 80 la suta din injuraturile proferate in public constau dintr-un inventar de doar zece cuvinte si expresii - o situatie care nu s-a mai schimbat dupa 1986.
In doua-treimi din cazuri, arata Jay, "marinarul din noi se trezeste in prezenta maniei pe care o incercam fata de noi insine sau fata de altii, iar injuraturile joaca rolul unui mecanism benefic de a face fata situatiilor dificile".
Timothy Jay, care este autorul cartii "A injura in America" si preda psihologia la Massachusetts College of Liberal Arts, mai spune ca "auzim vorbindu-se aproape exclusiv despre consecintele negative ale injuratului, dar nu se poate ca recursul la acest tip de limbaj sa nu aiba si un rol util - altminteri, nu ar fi evoluat, ar fi disparut cu totul".
Departe de a fi un act spontan, subliniaza Jay, injuratul este un comportament guvernat de reguli predictibile in functie de personalitate si de factorii contextuali. De exemplu, candidatii cei mai plauzibili la calitatea de "gura spurcata" sunt: soldatii, politistii, studentii, drogatii, sportivii, taranii, delincventii juvenili, pacientii institutiilor psihiatrice si detinutii.
Integral in Romania Libera
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica