Caras-Severin: Asociatia Crescatorilor de Albine solicita sprijin Ministerului Agriculturii

Conducerea Asociatiei Crescatorilor de Albine din Caras-Severin a facut o serie de solicitari catre Ministerul Agriculturii, de la subventionarea familiilor de albine pâna la protejarea rasei autohtone, având în vedere problemele cu care se confrunta apicultorii, dar si pentru ca Politica Agricola Comuna se va schimba dupa 2020.

Solicitarile au fost prezentate ministrului Daea la întâlnirea pe care a avut-o cu conducerea Asociatiei Crescatorilor de Albine în luna decembrie si au fost depuse, în aceasta saptamâna, la sediul ministerului.

"Sunt multe probleme în apicultura si sunt multe propuneri facute, printre care se afla subventia pe familia de albine, având în vedere ca apicultura nu este subventionata, iar familiile de albine nu primesc subventii decât prin Programul National Apicol. Prin acest program, daca facem un calcul raportat la numarul de familii de albine, în jur de 1,5 milioane, care sunt înscrise în România, ar reveni pe familie 4,60 euro. Aceasta nu ar fi o problema, daca cei patru euro ar ajunge la fiecare familie de albine. Dupa datele statistice pe care le avem, însa, cu apicultorii care au accesat PNA, reiese ca sub 20% din familiile de albine sunt subventionate prin Programul National Apicol. Albina îsi face treaba fie ca ia, fie ca nu ia subventie, polenizeaza peste 80% în plantele entomofile si nu este subventionata deloc. În judet sunt 98 de apicultori care au accesat pentru zece mii de familii de albine din cele 55 mii existente", a declarat, pentru AGERPRES, Ida Suta, vicepresedinta Asociatiei Crescatorilor de Albine din Caras-Severin.

Mai mult decât atât, afirma Ida Suta, membru în comitetul director al asociatiei la nivel national, Politica Agricola Comuna de dupa 2020 pune un mare accent pe mediu si pe biodiversitate. Or, spune ea, tocmai acest declin al biodiversitatii afecteaza familia de albine.

Astfel, se solicita o mai mare grija si atentie cu privire la tot ceea ce înseamna stropiri, pesticide si tratamente fitosanitare. Asociatia solicita, totodata, sa se încurajeze cultivarea soiurilor autohtone, pentru ca sunt multe soiuri importate cu autopolenizare, la care albina nu mai are ce sa caute.

"Or, albina nu este un dusman al agricultorului, ci un partener de baza al acestuia. Ea polenizeaza plantele, nu distruge nici planta, nici fructele. Sunt câteva tari care si-au distrus rasele autohtone, precum Franta, Italia, Germania, care acum fac eforturi deosebit de mari pentru a reveni la rasa lor autohtona. La aceeasi presiune este supusa acum si România. Se importa material biologic, se importa hibrizi care o dilueaza. Or, familiilor de albine le trebuie multi ani sa se adapteze la conditiile climaterice din tara respectiva", a aratat Ida Suta.

O alta problema foarte importanta o reprezinta cupajarea mierii. Dupa cum se stie, Uniunea Europeana consuma mai mult decât produce, ceea ce înseamna importuri masive, inclusiv în România.

"Importurile sunt libere, dar cupajarea mierii este o mare problema, deoarece se distruge mierea autohtona. Se importa miere din China si din alte tari, se proceseaza si se pune în borcane pe care noi le gasim pe rafturile magazinelor ca miere UE sau non-UE. Chiar daca se importa, pe borcan trebuie sa se specifice exact tara de provenienta a mierii, pentru ca toti consumatorii sa stie exact din ce tara vine. Tot ce aducem noi de afara ne face rau, iar pe aceasta tema noi am avut discutii cu Ministerul Agriculturii. Exista Legea Apiculturii. Prevede ca orice import sau orice introducere de material biologic în România sa fie facut cu avizul ANSVSA, cu avizul Agentiei Nationale de Zootehnie si cel al Institutului de Cercetare si Dezvoltare de Apicultura din România, singurul de acest gen din tara noastra. Or, acest lucru nu se întâmpla. Sunt introduse matci în România fara stirea nimanui', sustine vicepresedinta Asociatiei Apicultorilor Caras-Severin.

Si baza melifera forestiera reprezinta o problema, fapt pentru care a fost facuta propunerea ca la înfiintarea perdelelor de protectie în componenta lor sa fie introdus soiul melifer. Baza melifera forestiera s-a diminuat, în timp ce familiile de albine au crescut. De aceea, s-a solicitat încurajarea cresterii acesteia, prin anumite proiecte ce ar urma sa fie initiate de Ministerul Agriculturii. În plus, a fost facuta o solicitare si de subventii pentru fermele de elita si cele de multiplicare a rasei autohtone.

În ceea ce priveste Programul "Mierea în scoli", propus în Parlament, Ida Suta afirma ca s-a gasit sprijin pâna s-a ajuns la Ministerul Finantelor, care sustine ca nu a identificat sursele financiare necesare. Asadar, desi apicultorii au sperat mult în acest program, probabil ca nu va fi implementat nici în 2018.

În plus, prin Ordinul de identificare a stupilor, orice apicultor care detine familii de albine înscrise în Registrul agricol al localitatii unde îsi are domiciliul trebuie înregistrat în baza de date a Agentiei Nationale de Zootehnie. Apicultorii sunt obligati sa-si ia acest cod de la Oficiul Judetean de Zootehnie Caras-Severin pâna cel târziu la 24 ianuarie, când expira termenul de sase luni pe care îl prevede acest ordin. Deci, fie ca au proiecte, fie ca nu au, fie ca beneficiaza de PNA, daca au sau nu proiecte europene, daca detin familii de albine, sunt obligati sa-si ia acest cod de identificare al stupilor.

"Referitor la proiectele europene, exista doua masuri prin care apicultorii pot fi sprijiniti, respectiv Masura 6.3. si Masura 6.1. Eu i-as îndruma pe toti apicultorii care au posibilitatea de a le accesa sa o faca. Noi stam la dispozitia lor cu informatii, cu sprijin pentru elaborarea proiectelor. Sunt bani pentru fermieri si este pacat ca apicultorii sa nu beneficieze de ei. În Caras-Severin au fost accesate, numai prin asociatia noastra, peste 40 de astfel de proiecte', a precizat Ida Suta.

Pe perioada de iarna, din cauza vremii blânde, familiile de albine consuma foarte multa hrana, care nu a ramas din toamna, pentru ca productia pe anul trecut a fost una foarte slaba. De fapt, spune Ida Suta, de ani de zile, apicultorii îsi întretin familiile de albine cu hrana artificiala si scot bani din buzunarul lor, pentru ca în primavara sa faca miere foarte putina, poate doar cât sa îsi recupereze sumele cheltuite în toamna si iarna, iar acesta este motivul pentru care e nevoie ca fiecare apicultor sa primeasca subventii.

Apicultorii din Caras-Severin sustin ca de mai multi ani se confrunta cu probleme mari de productie, media fiind de circa cinci kilograme de miere pe familia de albine. În 2017, media a fost la mierea de salcâm de trei kilograme, de tei - patru kilograme, iar la floarea soarelui, tot trei kilograme. Adica, aproape zece kilograme pe familia de albine, în conditiile în care într-un an bun, productia de miere este de peste 20 kg.

"Si mai mari probleme vom avea, însa, daca va veni înghetul peste o saptamâna, doua, trei, deoarece pomii vor fi afectati. Rapita este la acest moment mare si nu stiu ce se va întâmpla daca va da înghetul. Prin urmare, nu avem baza decât la salcâm, dar daca nu porneste si nu va fi afectat de înghet si floarea soarelui, daca este dintr-un soi cu autopolenizare, nu mai facem nimic. În Caras-Severin nu sunt multe culturi de floarea soarelui, productie de miere având doar cei care s-au deplasat în pastoral", a adaugat Ida Suta.

În Caras-Severin, Asociatia Apicultorilor din România cuprinde peste o mie de membri, care detin circa 55 de mii de familii de albine.

Sursa: Agerpress