Grasii si fumatorii, discriminati la angajare

Numeroase grupuri sociale - femeile, tinerii, varstnicii, minoritatile etnice, handicapatii sau homosexualii - continua sa se confrunte in mod frecvent cu restrictii la angajare (inclusiv salarii mai mici) sau cu atitudini jignitoare la locul de munca, releva ultimul raport al Organizatiei Internationale a Muncii (OIM).
 
Insa discriminarea la locul de munca sau la angajare a inceput sa imbrace forme noi, in special in tarile industrializate, afectand grupuri sociale ca fumatorii, obezii sau persoanele susceptibile sa dezvolte o boala congenitala, potrivit raportului dat publicitatii joi, noteaza Evenimentul Zilei.

"O atingere adusa dreptului la viata privata"

OIM citeaza chiar si exemplul unei alte agentii a Natiunilor Unite, OMS, care, in decembrie 2005, a anuntat ca nu mai angajeaza fumatori. Raportul admite ca "reducerea fumatului reprezinta un obiectiv legitim de sanatate publica" si ca fumatul "poate constitui un motiv valabil de concediere, in cazul in care dauneaza colegilor de serviciu sau altor persoane".

Insa, cu exceptia acestor cazuri, subliniaza OIM, concedierea unei persoane sau refuzul de a o angaja pentru ca fumeaza in afara programului "reprezinta o discriminare si o atingere adusa dreptului la viata privata".

Aceasta pozitie a OIM reprezinta o critica adusa legislatiei din tari precum Noua Zeelanda, unde autoritatile au stabilit anul trecut ca firmele care refuza sa angajeze fumatori nu comit nicio ilegalitate, pentru ca legea nu recunoaste fumatul ca fiind un posibil motiv de discriminare.

Raportul mai arata ca, in ceea ce priveste persoanele supraponderale sau cu colesterolul marit, exista informatii "care sugereaza ca, in mod frecvent, acestea fac obiectul unui tratament defavorabil", in special in companiile americane, care suporta costul asigurarilor medicale.

Legea combate discriminarea genetica

OIM citeaza si cazurile de discriminare a persoanelor susceptibile sa dezvolte o boala congenitala, exprimandu-si ingrijorarea in legatura cu testele genetice solicitate de anumiti angajatori, "care ar putea urmari concedierea nejustificata a unor persoane cu predispozitie spre asemenea boli sau refuzul de a le angaja".

Asemenea teste sunt justificate in unele cazuri, ca de pilda in situatiile in care angajatul ar putea fi expus contactului cu substante periculoase, admite OIM, care atrage atentia insa ca "luarea unei decizii de angajare bazata pe probabilitatea ca o persoana sa dezvolte o anumita boala este discriminatorie".

Raportul precizeaza ca in tari ca Danemarca, Franta, Suedia si Finlanda legislatia a fost adaptata pentru interzicerea acestei practici si ca discriminarea genetica a fost combatuta cu succes in justitie si in alte tari, precum SUA, Germania si Hong Kong.

In ultimul caz, trei barbati au castigat in instanta despagubiri pentru ca li s-a refuzat angajarea intr-o structura guvernamentala din cauza ca parintii lor sufereau de schizofrenie.

Integral in Evenimentul Zilei