Investitori straini cu afaceri in Romania, acuzati de frauda

Data publicarii: 30-08-2007 | Afaceri

Mai multi oameni de afaceri straini care au aparut in Romania sub pretextul unor investitii consistente, aveau de fapt probleme cu legea in tarile din care proveneau, autoritatile judiciare aflandu-se in fata unui nou caz, cel al israelianului Yona Boaz acuzat de inselaciune si faliment in Israel.

Boaz Yona, cautat pentru faliment in Israel, este implicat in afaceri imobiliare in Romania.

Biroul Interpol Romania a confirmat la 23 august primirea unui mandat international de arestare emis de autoritatile israeliene pe numele lui Boaz Yona, presedinte al companiei Heftsiba, despre care anchetatorii din Israel aveau informatii ca s-ar ascunde in Romania.

Politia Romana a infirmat in 27 august informatiile potrivit carora Boaz s-ar mai afla in Romania reamintind ca, potrivit datelor oficiale, omul de afaceri israelian ar fi parasit Bucurestiul in data de 2 august, de pe Aerportul Otopeni cu destinatia Milano.

Yona este banuit ca a luat circa 120 de milioane de shekeli (28,5 milioane de dolari) de la companii publice israeliene pentru a-i folosi in beneficiul afacerilor lui private - ample proiecte imobiliare in Romania si Rusia, a scris Yediot Aharonot. Datoriile totale ale companiei sale falimentare sunt estimate la circa 800 de milioane de shekeli (circa 184 de milioane de dolari). Potrivit unor surse citate de Yediot Aharonot, in pofida prejudiciului pe care l-a cauzat in Israel, Yona isi continua afacerile in Europa de Est, iar majoritatea banilor pe care i-a obtinut fraudulos in Israel deja ar fi fost transferati aici.

In Romania, compania israeliana Heftsiba Global si grupul Apollo Real Estate au anuntat in luna iunie ca vor investi aproximativ 13 milioane de euro in achizitia unui teren in orasul Voluntari pentru a ridica un ansamblu rezidential cu aproximativ 1.000 de apartamente. Heftsiba Global Ltd. va coopera cu grupul de investitii imobilare Apollo Real Estate pentru a dezvolta in comun noul ansamblu rezidential din comuna Voluntari. Cele doua companii au ajuns deja la un acord si vor achizitiona contra sumei de 13 milioane de euro un teren pe care vor construi in urmatorii trei ani, in total, 1.000 de apartamente. Locuintele vor avea o suprafata totala de 100.000 mp si vor fi ridicate pe circa sapte acri de teren, potrivit anuntului facut de cele doua companii.

Reprezentantii companiei Heftsiba Jerusalem Gold Ltd. au mai declarat, in iunie, ca au inregistrat recent un profit de 1,4 milioane euro din vanzarea partii detinute intr-un alt proiect imobilar din nordul capitalei Romaniei. Heftsiba Jerusalem a investit circa 2,9 milioane de euro in acest proiect imobiliar si si-a vandut partea cu 4,3 milioane euro.

Patronul grec al Intracom, sub urmarire penala

La 5 decembrie 1999, patronul grupului grec de telecomunicatii Intracom, Socrate Kokkalis, directorul sau adjunct si doi fosti responsabili ai operatorului grec OTE au fost pusi sub urmarire penala, in Grecia, pentru "fraude" intr-o afacere de modernizare a sectorului de telecomunicatii din Romania si Armenia, conform Evenimentului zilei din 5 decembrie, care citeaza AFP.

In urma unor articole aparute in presa greceasca, care au calificat drept "scandaluri si fraude" actiunile grupului Intracom, la cererea OTE, de modernizare a retelelor de telecomunicatii din cele doua tari mentionate fara lansarea, in prealabil, a unei licitatii, un procuror grec a deschis o ancheta judiciara pentru a stabili veridicitatea acuzatiilor. Judecatorul de instructie din Atena, Panayote Angellopoulos, a decis urmarirea in justitie a patronului Intracom si a responsabililor OTE. Kokkalis a fost acuzat ca ar fi fost instigatorul moral al "fraudelor", in timp ce ceilalti trei ar fi comis aceste abuzuri. In cadrul anchetei, s-a analizat si posibilitatea deturnarii de fonduri publice.

OTE, care detinea 35% din actiunile RomTelecom, s-a angajat sa instaleze in Romania, pana in anul 2002, 1,4 milioane de noi linii telefonice. Operatorul public grec OTE a insarcinat direct grupul Intracom, fara lansarea unei licitatii, sa puna in functiune, pana la sfarsitul anului 2000, in Romania, o retea digitala cu 320.000 de linii telefonice pentru suma de 26 miliarde drahme grecesti (78 milioane euro). In vederea concretizarii acestui proiect, Intracom a semnat, la 11 octombrie 1998, un acord cu compania RomTelecom, iar OTE a devenit actionar majoritar, in ianuarie 2003, cu 54,01% din actiuni. OTE a incheiat un acord similar cu grupul de telecomunicatii armean si a insarcinat Intracom sa modernizeze o parte din reteaua de telefonie. In Romania nu a existat o ancheta referitoare la acest caz.

MTS Leasing, acuzata de inselaciune

Activitatea companiei germane de leasing imobiliar MTS Leasing a intrat in vizorul Politiei Romane la 18 iulie 2005 dupa sesizarea autoritatilor germane. Scandalul a izbucnit in iulie 2005, dupa ce mai multe persoane au reclamat ca au fost inselate de societatea de leasing imobiliar. Din august 2005 pana in aprilie 2006 fusesera evaluate 700 de contracte incheiate de MTS si 60 de plangeri penale ale pagubitilor. Tribunalul de Mare Instanta din Frankfurt, sectia "Delicte economice", a deschis pe 9 iulie 2005 o ancheta penala impotriva detinatorilor companiei: Theo si Matthias Metzen, tata si fiu. La mijlocul lunii august 2005, Politia Criminala din Wiesbaden (capitala landului Hessa) a inceput investigatiile penale.

Suma fraudei MTS Leasing a fost de circa 15,5 milioane de euro, dupa cum relata anchetatorul german al cazului, conform ziarului Romania libera din 3 aprilie 2006. Acesta mentiona ca din suma de peste 15 milioane de euro platita, s-a construit real pentru o valoare de 9 milioane de euro.

Theo si Matthias Metzen au venit in Romania in noiembrie 2004 cu firma MTS Leasing, infiintata inainte in Kronberg, orasel din Landul Hessen. In Romania, MTS Leasing acorda finantare pentru diferite tipuri de imobile - credite cu dobanzi mici pentru constructii imobiliare.

MTS Leasing practica o dobanda extrem de mica, de numai 5%, cu doua-trei puncte procentuale mai mica decat rata dobanzii practicata de celelalte societati de pe piata in 2004. Cei care doreau sa obtina finantarea MTS Leasing trebuiau sa depuna un avans de cel mult 30% din valoarea imobilului. Daca detineau un teren, cedau dreptul de folosinta al acestuia firmei germane. Solicitantii puteau obtine finantarea MTS chiar depunand un avans de numai 10% din valoarea viitoarei constructii.

Potrivit Inspectoratului General al Politiei, Directia de investigare a Fraudelor s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea infractiunii de inselaciune cu consecinte grave de catre reprezentantii SC MTS Leasing Germania, iar Garda Financiara a verificat activitatile financiar-contabile desfasurate pe teritoriul Romaniei atat de reprezentantii MTS, cat si de firmele de consultanta cu care aceasta a colaborat.

Pe 21 iulie 2005, MTS Leasing a intrat in incapacitate de plata, conform unui document semnat de presedintele companiei, Theo Metzen, activitatea acesteia a fost preluata de un judecator sindic german, iar orice cerere a cetatenilor pagubiti de recuperare a banilor urmand a fi adresata masei credale germane. Ancheta in cazul MTS Leasing a fost coordonata de procurorii Parchetului General.

Administratorii "Themeliodomi", invinuiti de frauda

La inceputul anului 2006, doi cetateni greci, fugiti din tara, au fost invinuiti de insusirea a doua milioane de euro dintr-un proiect finantat cu fonduri europene. Politistii constanteni, in colaborare cu magistratii si ofiterii Departamentului de Lupta Antifrauda au finalizat anchetarea cazului in februarie 2006. Potrivit cotidianului Ziua din 6 februarie 2006, prejudiciul produs de Konstantinos Xanthopoulos si Paganias Paschalis, administratorii companiei "Themeliodomi" S A Grecia - sucursala Bucuresti, era de 10,8 milioane de euro.

Prejudiciul rezulta din incasarea in avans de catre societatea administrata de cetatenii greci a unei transe din banii datorati de Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta, pentru reabilitarea Statiei de ape uzate din Eforie Sud. Contractul a fost semnat intre Ministerul Finantelor Publice, prin Oficiul de Plati si Contractare PHARE (OPCP) in calitate de angajator, firma elena in calitate de constructor si delegatia Uniunii Europene la Bucuresti, in calitate de finantator, fara ca prestatorul, societatea elena sa-si indeplineasca vreuna din obligatii. Dosarul a fost inaintat Departamentului National Anticoruptie, iar cei doi administratori au fost dati in urmarire prin Interpol.

Prejudiciu de 77 miliarde de lei

La 25 iunie 2007, sirianul Omar Chama a fost acuzat, alaturi de alte sase persoane, ca a cauzat statului roman un prejudiciu estimat la 77 miliarde de lei in scopul obtinerii ilegale de TVA. Potrivit cotidianului Ziua din 26 iunie 2007, numele sirianului Omar Chama, liderul unui grup de arabi, a aparut in cadrul unei anchete privind transferul ilegal din Romania in banci din strainatate a 62 de milioane de dolari si aproape trei milioane de euro.

La 23 septembrie 2004, Omar Chama a fost prins in capitala si arestat, iar ulterior, in perioada in care erau rapiti jurnalistii romani la Bagdad, el a fost eliberat, disparand din Romania. Omar Chama si Radu Olteanu, Kamel Nassar Mohamed, Adrian Tanase, Ion Garbaciuc, Jihad Mohamad Khairo Knachouk, Abdelfattah Abu Tahoun au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). Anchetatoriii romani au stabilit ca grupul de arabi condus de Omar Chama si anihilat de politisti la sfarsitul lunii august 2004 a transferat ilegal din Romania, in banci din strainatate, in numai sapte luni, peste 62 de milioane de dolari si aproape trei milioane de euro.

Potrivit Politiei Romane, arabii au folosit 19 firme-fantoma pentru a realiza transferurile, un numar total de 89 de societati comerciale fiind implicate in spalarea de bani. Grupul condus de Omar Chama a fost depistat de politisti in 24 august 2004, cand anchetatorii au descoperit ca, prin intermediul a 15 firme-fantoma, in aproape o luna, acesta transferase din Romania, in banci din strainatate, peste sapte milioane de dolari. Cei sase ar fi creat circuite comerciale fictive sau ar fi realizat exporturi cu bunuri nevandabile, mult supraevaluate, derulate prin firme-fantoma. Dosarul a fost trimis magistratilor Tribunalului Bucuresti.

NewsIn

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, テ晒TELEG