Ce trebuie sa faca si sa nu faca in criza un manager

Cand taiati din costuri cu gandul la recesiune, nu-i concediati pe cei care pot asigura cresterea de maine, luati decizii rapide si hotarate, vindeti activele non-core si inchideti liniile de business din pietele care cad, atentie la administrarea clientilor-cheie si a lichiditatilor, sunt cateva dintre sfaturile consultantilor de strategie, ale bancherilor de investitii si ale putinilor manageri locali "trecuti" prin situatii de criza.

Pe lista masurilor care nu trebuie puse in practica, in contextul actual, se numara evitarea instinctului de turma, prin imitarea deciziilor luate de alte companii, respectiv amanarea vanzarii unor active a caror valoare se poate volatiliza rapid. Mediul de business romanesc este extrem de sarac in ceea ce priveste experienta de criza a managerilor. "Exista doua feluri de criza: cea generalizata, cauzata de un mediu economic instabil, in care sufera toate companiile, si microcriza, ce afecteaza doar firma, in timp ce economia creste normal. In situatii de criza generalizata, trebuie sa reduci cifra de afaceri, pentru ca renunti la anumite linii de business care nu mai sunt de interes. Trebuie sa te asiguri ca nu mai existi in segmentele de piata afectate de criza", descrie Stefan Bucataru (46 de ani), cel care a condus procesul de restructurare al producatorului de placi ceramice Sanex Cluj, la inceputul anilor 2000, companie aflata atunci la un pas de faliment.

"Sunt extrem de putini manageri in tara - daca exista cineva! - care sa aiba expertiza, dovedita in practica, de a gestiona criza", afirma Doru Bostina, coordonator si fondator al casei de avocatura Bostina si Asociatii. El adauga ca aceasta prima criza economica a sistemului capitalist din Romania din ultimii 75 de ani a prins nepregatiti foarte multi sefi de companii. In acest context, unele firme au trecut la recrutarea de directori cu experienta de criza, o astfel de miscare fiind facuta recent de miliardarul Ion Tiriac, proprietarul celui mai mare holding privat cu capital romanesc. Acesta l-a angajat pe Petru Vaduva pe pozitia de CEO al Tiriac Holdings, grup de firme cu o cifra de afaceri anuala de peste 2 mld. euro. Vaduva a lucrat pentru companii private in Rusia, Mexic sau SUA, in momentul in care economiile acestor state erau afectate de criza.

Un alt manager angajat recent de o companie locala cu acelasi scop este Valeriu Nistor, managing partner la SOAR Management si Investitii. Contactat de Business Standard, Nistor recomanda managerilor, dar si antreprenorilor aflati la carma propriilor businessuri sa adopte strategii de protectie a avutiei existente, sa-si elimine tentatiile speculative si sa selecteze clientii dupa criterii mult mai stricte, fiind atenti la capacitatea acestora de a-si achita obligatiile. Managerul mai spune ca una dintre situatiile de criza in care a fost implicat a fost generata de lipsa de comunicare dintre parti.

La randul sau, George Butunoiu, specialist in executive search, arata ca toate recrutarile pe care le face in momentul de fata la nivel de top management sunt de inlocuire a unor directori care nu corespund. "Clientii vor sa gaseasca manageri mai buni, chiar daca ei nu pomenesc ca ar vrea manageri de criza", explica Butunoiu. Manuela Banu, director executiv al Orkla Foods Romania, spune, la randul sau, ca managerul de criza trebuie sa fie rezistent la stres, sa actioneze calm si sa aiba o abordare pragmatica. "In egala masura, este necesar sa fie curajos in luarea deciziilor, mentinand un echilibru intre deciziile perioadei de criza si pregatirea perioadei postcriza", afirma oficialul Orkla.

Pastrarea unei bune relatii cu bancile, vanzarea activelor neperformante sau a ramurilor neprofitabile sunt alte atributii ale unui bun director, crede Vasile Iuga, country managing partner al PricewaterhouseCoopers si sef pentru Europa de Sud-Est. "In acelasi timp, masurile de reducere a costurilor trebuie integrate in strategii solide de optimizare a profitabilitatii, strategii care sa nu scape din vedere o buna administrare a riscurilor, cum ar fi, de exemplu, riscul concedierii oamenilor talentati sau riscul impactului masurilor de reducere a costurilor asupra moralului angajatilor", puncteaza Iuga. O parere similara are si Ioana Filipescu, managing director la Raiffeisen Investment Romania. "In goana managerilor de a-si «menaja» lichiditatile, acestia vor trebui sa fie atenti sa nu salveze prea mult costurile, disponibilizand masiv pe cei care le asigura existenta de maine, pentru ca, fara indoiala, vom ajunge si la un moment in care cresterea economica se va relansa", comenteaza Ioana Filipescu.