Raiffeisen: Daca BNR reduce rezerva, banii fug a doua zi afara

Seful Raiffeisen Bank Romania, situata in topul celor mai mari jucatori de pe piata locala dupa active, afirma ca banca pe care o conduce are suficienta marja de manevra, fara injectia de lichiditate, pe care o asteapta institutiile de credit austriece de la Comisia Europeana.

Olandezul Steven van Groningen, unul dintre cei mai vechi bancheri straini activi la nivel local, afirma, intr-un interviu acordat in exclusivitate Business Standard, ca numai o imbunatatire a ratingului Romaniei, singura economie din Uniunea Europeana scoasa din clasa investitionala, ar ieftini finantarea in euro, de care depinde acum viitorul multor firme romanesti.

De altfel, Van Groningen se intreaba cat va rezista sectorul IMM-urilor, care tine circa 70% din Produsul Intern Brut, in conditiile in care bancile, inclusiv Raiffeisen, se concentreaza doar pe clientii existenti si, mai ales, pe cei cu un profil de risc scazut. "Trebuie sa imbunatatim ratingul si sa ne asiguram ca avem acces la euro la un cost mult mai mic decat cel actual. Trebuie sa evitam acum, cand firmele nu au lichiditate si oamenii devin someri, sa distrugem capacitatea de productie", spune Van Groningen.

Presedintele Raiffeisen Bank Romania este de parere ca iesirea din criza este o problema care poate fi rezolvata sub coordonarea bancii centrale si a unei institutii internationale. Chiar daca bancile austriece si reprezentantii guvernului de la Viena au trimis direct sau indirect spre BNR semnale ca ar dori o reducere a rezervelor minime obligatorii pentru a creste nivelul lichiditatii in piata, Steven Van Groningen afirma ca "intelege" reticenta bancii centrale privind reducerea RMO.

"Daca micsorezi un Pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara... BNR trebuie sa ia masuri pentru ca lichiditatea sa ramana in tara", explica seful subsidiarei locale a Raiffeisen. Steven van Groningen propune pentru cresterea lichiditatii in piata trecerea rezervelor minime pe finantari, in functie de destinatia creditului.

"Acum rezervele sunt strict legate de depozite. Parerea mea este sa incepem sa ne gandim sa nu mai facem rezerve pentru finantari pe termen lung, pentru ca acum orice finantare in valuta pana in doi-trei ani are 40% rezerva si asta nu e bine pentru lichiditate. Ar trebui sa se aplice o rezerva mai mica pentru creditele ipotecare. Daca vrei sa dai credite in euro pentru consum, rezerva sa fie de 80%", explica bancherul.

Integral in Business Standard