Este nevoie de sprijin amplu ca Europa de Est sa fie suficient de tare sa reziste crizei

Unele tari din Europa Centrala si de Est se descurca mai bine decat altele, dar devine din ce in ce mai clar ca investitorii nu vor face diferente intre acestea, pana cand regiunea nu isi va asigura un pachet mai amplu de sprijin pentru a sustine increderea, comenteaza Reuters.

O astfel de 'umbrela' a parut ca incepe sa se contureze vineri, cand Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si Banca Mondiala (BM) au cazut de acord asupra extinderii creditelor cu 25 miliarde euro, pentru a ajuta bancile si intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri).

Miscarea a survenit inaintea unui summit de urgenta de la Bruxelles al liderilor Uniunii Europene (UE), in cadrul caruia Ungaria va propune un program de stabilizare de 180 miliarde euro pentru noile state membre ale UE, ca sa le sprijine sa depaseasca criza bancara si cea economica.

Sprijinul pentru un astfel de plan nu este, insa, universal.   

Cehia si Polonia, care par a se descurca mult mai bine decat vecinii lor Ungaria si Romania, au cerut sa nu fie incluse in aceeasi categorie cu alte state si au pledat pentru o abordare individuala a situatiei fiecarei tari in parte.

Analistii, pe de alta parte, spun ca, desi Praga si Varsovia se descurca mai bine, jucatorii de pe pietele financiare grupeaza tarile la un loc, fapt dovedit de o vanzare masiva rapida a activelor din regiune, si vor continua sa procedeze astfel pana cand un plan al UE sau al Fondului Monetar International (FMI) va crea un plafon pentru regiune.

"Punctul de vedere mai larg din acest moment este ca aceste tari sunt incluse deja in aceeasi categorie cu Ucraina sau Ungaria", spune analistul Neil Shearing de la Capital Economics. "Vanzarea masiva de pe piete a fost facuta fara discriminari pana acum", observa Shearing.   

Bancile cehe au ignorat vineri orice oferta de ajutor international, afirmand ca sunt bine capitalizate si ca nu au nevoie de niciun fel de asistenta. Polonia a aratat ca studiaza evolutia tranzactiei de creditare, dar ca, la randul sau, vrea sa aiba putin de-a face cu vecinii sai mai slabi.

Cehii au indicat clar ca nu vor bloca o abordare coordonata, dar nici nu au spus ca vor sustine un pachet menit sa sprijine regiunea in ansamblu.

"Ministerul de finante nu se va opune masurilor concertate pentru spijinirea stabilitatii sectorului bancar din Europa Centrala si de Est", a declarat, pentru Reuters, ministrul Miroslav Kalousek.

"Trebuie, insa, sa constientizam faptul ca regiunea nu trebuie privita ca o entitate omogena. Astfel, in cazul unui ajutor international necesar pentru unele tari, trebuie sa adoptam o abordare individuala", a adaugat Kalousek.

"Situatia din Polonia sau din Cehia este mult mai buna decat cea din alte tari din regiune. Noi nu avem probleme cum au Romania si Bulgaria", a declarat, la randul sau, vicepremierul polonez, Mikolaj Dowgielewicz.

Jucatorii de pe piete nu au facut, insa, o astfel de distinctie.  

Cu toate ca economistii spun ca Polonia ar trebui sa reziste mai bine turbulentelor, posibil chiar inregistrand o anumita crestere economica spre deosebire de alte tari din regiune ale caror economii s-ar putea comprima, zlotul s-a depreciat cu 12% fata de euro anul acesta. Forintul s-a depreciat, de asemenea.

Coroana ceheasca s-a depreciat cu 5% anul acesta, iar comparativ cu nivelul din iulie 2008, a pierdut 18,5%.

Deprecierile monedelor emergente din regiune au luat o pauza scurta saptamana aceasta, dupa ce bancile centrale din Cehia, Polonia, Romania si Ungaria au facut o interventie verbala concertata fara precedent. Analistii spun, insa, ca va fi nevoie de o actiune politica reala pentru a pune capat vanzarii masive.

Printre noile masuri defensive ar putea fi incluse vanzarea de valuta forte sau inasprirea politicii monetare, desi interventiile ar putea afecta drastic rezervele bancilor centrale, iar majorarile dobanzilor cheie ar putea submina cresterea si esua in ceea ce priveste atragerea de capital, spun analistii.

Deprecierea monedelor este, totodata, pusa si pe seama unei retrageri generale de investitii straine si de creditarea din sectorul bancar din cele mai expuse tari, cum ar fi Tarile Baltice sau cele din Balcani, ca  vanzarea masiva de pe pietele de capital.

Ceea ce economistii spun ca este necesar pentru restabilirea increderii este o paleta larga de masuri de sustinere, de la ajutor de la UE si FMI pentru contrabalansarea dezechilibrelor macroeconomice, la masuri de extindere a lichiditatilor de la Banca Centrala Europeana (BCE) si alte facilitati menite sa consolideze increderea din regiune.

"Nu exista o masura universala, ci un set de masuri de sprijin. Asa ceva ar permite 'baietilor buni' sa se diferentieze de cei rai", spune strategul Koon Chow de la grupul bancar Barclays.

"Concomitent, chiar daca toate acestea vor fi puse pe masa, toata lumea trebuie sa isi dea seama ca nu vorbim despre o intoarcere la vremurile bune. Continuam sa ne confruntam cu o coborare ciclica de care trebuie sa avem grija", a adaugat Koon Chow.   

Shearing, dand exemplul crizei asiatice, a spus ca, in cele din urma, investitorii vor contribui la refacerea tarilor, dar asa ceva va fi posibil doar dupa restabilirea increderii.   

"In timp ce activele Europei emergente ar putea continua sa se confrunte cu presiuni inca o vreme, episoadele trecute arata ca miscarile pietei vor reflecta in cele din urma conditiile specifice ale fiecarei tari", a adaugat Shearing, atragand atentia ca "intre timp, ne asteptam in continuare la o recesiune in fiecare tara din regiune anul acesta".

NewsIn