Falimentul personal, solutie pentru romanii care nu-si pot plati datoriile la banci

Romania are nevoie de o lege a falimentului persoanelor fizice, ca masura de protectie impotriva executarilor silite, spun practicienii in insolventa, ingrijorati de estimarile alarmante cu privire la evolutia numarului somerilor. O astfel de lege ar permite romanilor care nu-si mai pot plati datoriile la banci, din cauza conjuncturii economice nefavorabile, sa intre sub protectia tribunalului. Bancile nu vor mai putea astfel sa ii execute silit, iar datoriile vor putea fi reesalonate pe o perioada de cativa ani. Sa presupunem ca o familie avea, in 2008, un venit total de 6.000 de lei pe luna, din care aproximativ 40 de procente se duceau catre intretinerea familiei, iar cu restul se plateau rate la casa, la masina si la aparatura electrocasnica.

Deprecierea leului a facut ca aceeasi suma sa valoreze astazi cu 30% mai putin. Se adauga efectul inflatiei si cresterea exploziva a dobanzilor la credite. Ce se intampla daca unul sau toti membrii familiei respective raman fara locuri de munca? Situatia poate deveni realitate pentru multi romani, in conditiile in care ministrul Muncii a estimat ca, la finele acestui an, vor fi inregistrati peste 800.000 de someri. Romania, Ungaria si Bulgaria sunt singurele tari din estul Europei care nu au o lege a falimentului personal. Guvernul maghiar a anuntat recent ca analizeaza un proiect de lege care va permite persoanelor fizice sa se declare in faliment. Noua lege va intra in vigoare, cel mai devreme, anul viitor".Daca nu se va adopta o astfel de lege in Romania, va fi un dezastru economic si social, avand in vedere ca, de la inceputul anului si pana acum, s-au deschis proceduri de insolventa pentru 9.000 de firme inregistrate in Bucuresti, si nu toate sunt IMM-uri", a declarat pentru ­Business Standard vicepresedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, Gheorghe Piperea.

In Romania exista o lege a insolventei, dar prevederile acesteia sunt valabile doar pentru companii. Pe de alta parte, in Statele Unite si in multe tari europene, legislatia permite si populatiei sa se declare in stare de faliment, punandu-si averea sub controlul unei instante de judecata, cu scopul de a scapa de datorii. Practicienii in insolventa spun ca, in trecut, au existat discutii cu privire la introducerea unei astfel de legi, dar reprezentantii sistemului bancar s-au opus. Motivele bancilor sunt evidente, pentru ca o lege a falimentului persoanei fizice ar intari debitorul si ar face mai greu de valorificat bunurile acestuia. "In Romania nu exista o traditie a falimentului persoanei fizice. Avem o lege a insolventei care a aparut cu doar doi ani in urma. Nu cred ca acesta este momentul potrivit pentru o astfel de schimbare. Din cate stiu, Banca Nationala nu a luat parte la discutii pe tema unui astfel de proiect de lege", a declarat pentru ­Business Standard consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), Arin Stanescu, considera ca sistemul francez de insolventa a persoanelor fizice este cel mai potrivit pentru Romania, fiind foarte rapid, desi recunoaste ca mai eficient este sistemul american. "Anul trecut, in Statele Unite, peste un milion de persoane au solicitat intrarea in faliment", a precizat Stanescu. "Legislatia americana permite consumatorului sa se declare bankruptcy, punandu-si averea sub controlul unei curti federale, pentru a scapa de datorii. Pe perioada de bankruptcy, debitorul nu mai are acces la credite, cumparaturi in rate, contracte de leasing sau orice alte operatiuni care presupun creditarea. Daca starea de bankruptcy este declarata scuzabila, debitorului i se acorda asa-numitul «nou inceput», adica datoriile ramase neachitate i se sterg, iar el poate avea din nou acces la credite si isi recastiga statutul anterior", a explicat Gheorghe Piperea, vicepresedintele UNPIR. La finele lunii ianuarie, restantele populatiei si companiilor totalizau 3,53 miliarde lei, mai mult cu 23% comparativ cu decembrie 2008.

Ponderea datoriilor restante reprezenta 1,7% din volumul total de credite, fata de 1,44% in luna precedenta. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea, declara, la finele lunii ianuarie, ca acei clienti care nu mai pot face fata ratelor lunare pot solicita bancilor reesalonarea creditului pe perioade mai mari. De altfel, bancile reesaloneaza si restructureaza imprumuturile acordate com­paniilor, daca reprezentantii acestora prezinta planuri de activitate care conving institutia de credit. Ar mai trebui spus ca potrivit unui regulament al Uniunii Europene din 2000 privind insolventa transfrontaliera face ca o persoana fizica, nerezidenta in Romania, care este declarata, in tara de origine, in stare de insolventa, efectele acestei proceduri se extind automat si in Romania. Daca un nerezident a luat credite in Romania sau are bunuri cu care a garantat creante, el va beneficia de efectul suspensiv, adica de protectia tribunalului din tara sa, cu sau fara procedura secundara in Romania.

Business Standard