Romanul care a luat credit doar cu buletinul, alergat sa-si plateasca ratele

Din ianuarie pana in februarie, populatia si firmele din Romania au adunat restante de aproape 726 milioane de lei la creditele contractate si care, insumate la restantele mai vechi, dau un total de 4,25 miliarde de lei (aproape un miliard de euro). Mai bine de jumatate din restantele inceputului de an (aproximativ 374 milioane de lei) sunt la credite in valuta, care au crescut cu 25,6% intr-o singura luna, mult mai rapid decat la cele in lei, care au avansat cu 17%, potrivit datelor oficiale ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR). De pe urma cresterii spectaculoase a restantelor la credite au de profitat in primul rand recuperatorii, care spun ca volumul de munca li s-a majorat substantial. Chiar daca muncesc mai mult, recuperatorii colecteaza mai putin decat inainte de inceperea crizei.

"Desi nu am inregistrat o crestere la nivelul celei anuntate de BNR pentru restante, volumul cererilor de recuperare a creantelor a crescut simtitor in ultima perioada. Se observa o tendinta mai accelerata de crestere la creditele in valuta, cauzata si de deprecierea monedei nationale", a declarat pentru Gandul Iancu Guda, specialist in recuperari de creante in cadrul Coface Romania, companie specializata in managementul riscului comercial. El a precizat ca, in general, romanii incearca sa-si plateasca la timp creditele bancare, insa renunta la anumite utilitati, in special telefonia fixa si mobila. "In conjunctura de criza, debitorii renunta mai degraba la plata unor utilitati de care se pot dispensa decat la achitarea ratelor la un credit ipotecar, de exemplu", a explicat Guda.

La randul lui, Georg Kovacs, directorul general al EOS KSI Romania, spune ca in ultimele luni ale anului trecut si la inceputul lui 2009, rezultatele colectarii debitelor neperformante au inceput sa fie mai slabe. "Media sumelor pe care debitorii le pot plati a scazut cu 30% incepand cu septembrie 2008. Scopul nostru este sa colectam aceleasi sume ca la inceputul lui 2008, dar este evident ca pentru a reusi asta, va trebui sa investim mai multe resurse in procesul de colectare a creantelor", a declarat Kovacs pentru Gandul.

Creditul de consum atarna greu in totalul restantelor

Cum era de asteptat, in cazul populatiei, majoritatea restantelor s-a inregistrat la creditele de consum, imprumuturi care reprezinta de altfel grosul finantarilor acordate de banci. Datele comunicate de Biroul de Credit la solicitarea Gandul arata ca 70% dintre numarul total al creditelor cu restante curente sunt finantari de consum, urmate de cardurile de credit (23%), descoperitul de cont, la egalitate cu liniile de credit (cate 3% fiecare) si doar 1% pentru creditele imobiliare/ipotecare, cifre valabile pentru sfarsitul lunii februarie. Ierarhia este usor diferita cand vine vorba despre valoarea creditelor cu restante curente, insa creditele de consum conduc si in aceasta privinta. "Ca valoare, creditele de consum reprezinta 80% din creditele cu restante curente, urmate de cardurile de credit (11%), creditele imobiliare/ipotecare (5%), si descoperitul de cont, respectiv liniile de credit (cate 2% fiecare)", a declarat Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit.

La nivelul lunii februarie, sumele restante reprezentau 1,4% in totalul imprumuturilor, insa specialistii se asteapta ca aceasta pondere sa creasca in urmatoarea jumatate de an, ca si restantele, in valoare absoluta. "Exista o diferenta mare de timp intre momentul in care se iau creditele si momentul cand nu se mai platesc. Acum, in masura in care soldul creditelor nu mai creste asa repede, pentru ca finantarile sunt incetinite, iar restantele vin din urma, creste ponderea restantelor in totalul creditelor acordate", ne-a declarat Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari - CFA Romania. El spune ca in toamna este posibila o stagnare a acestor ponderi, moment in care se va vedea situatia reala a creditarii.

Integral in Gandul