Junker spune ca nicio tara din Europa nu se afla in situatia Dubaiului

Presedintele grupului de ministri de finante din zona euro, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a declarat duminica, in China, ca nu vede vreo similitudine intre situatia Dubaiului si cea din Europa, dupa panica ce a cuprins pietele in urma moratoriului solicitat de emirat, relateaza AFP.

"Nu vad vreo problema de nerambursare (as datoriilor scadente, n.r.) in Europa", a afirmat Junker, intrebat de jurnalisti in legatura cu acest subiect, dupa intalnirea pe care a avut-o la Nanking cu primul ministru chinez Wen Jiabao.

Prezent si el la reuniune, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a sustinut declaratiile lui Junker. "Confirm in totalitate ceea ce a spus primul ministru" al Luxemburgului, a precizat el.

Pietele europene au scazut puternic joi, dupa ce guvernul din Dubai a solicitat un moratoriu de sase luni pentru rambursarea datoriilor scadente ale unei societati cheie din emirat, Dubai World.

Riscul intrarii Dubaiului in incetare de plati a sporit ingrijorarile legate de situatia financiara a unor state, in special din Europa de Est, ingropate in datorii si slabite de recesiune, unii analisti incluzand si Romania printre tarile care risca un astfel de deznodamant.

Falimentul unui stat este o situatie rara, ultimul caz fiind inregistrat in 2001, cand Argentina a intrat in incapacitate de a-si rambursa datoria externa. La acel moment, falimentul Argentinei a generat mari tulburari sociale si a marcat debutul unei crize din care tara sud-americana nu si-a revenit inca in intregime.

"Problemele apar cand pietele isi pierd increderea in capacitatea unui stat de a-si rambursa datoriile", a explicat Juan Carlos Rodado, economist la Natixis.

Statele din estul Europei sunt primele vizate in acest moment. Dupa prabusirea URSS, capitalurile straine au invadat aceste piete, pentru ca, odata cu criza, sa se retraga, lasand economiile estice in pana de lichiditati.

Potrivit lui Rodado, statele baltice, Romania si Ucraina, aflate de altfel si in situatie de instabilitate politica, figureaza in prezent printre statele "cele mai riscante".

Pentru a continua sa gaseasca investitori in titluri de stat, aceste tari sunt nevoite sa plateasca dobanzi tot mai mari, ceea ce mareste costul datoriei, subliniaza Guy Longueville, analist la BNP Paribas.

Pana acum, aceste state au fost ajutate de Fondul Monetar International (FMI), ale carui resurse au crescut puternic de la inceputul crizei, institutia jucand un rol de pompier - si bancher - pe plan mondial.

"Insa cum cea mai mare parte a crizei a trecut in prezent, FMI ar putea sa-si schimbe strategia", in conditiile in care riscurile de contagiune sunt deocamdata inlaturate, estimeaza Agnes Benassy-Quere, de la Centrul de studii prospective si informatii internationale.

AFP detecta in decizia recenta a FMI, de a amana plata celei de-a treia transe catre Romania, un semnal ca Fondul adopta o politica mai putin flexibila. Un alt semnat este reprezentat de criticile aduse Ucrainei, care nu a pus in practica reducerile de cheltuieli bugetare convenite.

NewsIn