Ministerul de Finante a atras 371 mil. lei prin titluri la un an, la un randament mediu de 7% pe an
Data publicarii: 12-10-2010 | Finante-BanciMinisterul Finantelor Publice (MFP) a vandut luni certificate de trezorerie cu discont scadente la 12 luni in valoare de 371,26 milioane lei (87 milioane euro), la un randament mediu de 7% pe an, potrivit Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Valoarea anuntata initial a licitatiei era de 1 miliard de lei. Bancile au depus cereri de cumparare de peste 1,41 miliarde lei.
La licitatia anterioara cu scadenta la 12 luni, din 27 septembrie, Ministerul de Finante a atras 398,7 milioane lei, pentru care plateste un randament mediu de 7% pe an, potrivit BNR.
MFP vrea sa atraga 4,6 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat in luna octombrie, in vederea refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetar, potrivit datelor MFP.
Ministerul de Finante a atras in septembrie 2,16 miliarde lei, sub valoarea programata de 4,6 miliarde de lei. In trimestrul al treilea, MFP a reusit sa colecteze numai 6,52 miliarde lei, cu mult sub nivelul programat de 13-15 miliarde lei.
In ultimele luni, Finantele au respins o serie de licitatii sau au atras cu mult mai putin decat isi propusesera, deoarece nu au acceptat sa plateasca un randament mai mare de 7% pe an, in vreme ce guvernatorul BNR atragea atentia ca MFP se confrunta cu banci care nu mai vor sa cumpere titluri de stat la randamente mai mici de 7-8% pe an.
MFP anuntase anterior ca vrea sa atraga din piata locala intre 11 si 13 miliarde lei in al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reusit sa scoata decat 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de banci. In primul trimestru, MFP a atras de pe piata locala 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat initial.
In 2009, Finantele au luat din piata aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decat in 2008.
Totodata, in martie 2010, Romania a atras de pe piata externa 1 miliard euro, prin obligatiuni cu maturitate la cinci ani, la o rata a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Pretul a fost de 99,25% din valoarea nominala, iar randamentul de 5,18%.
Tinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).
Valoarea anuntata initial a licitatiei era de 1 miliard de lei. Bancile au depus cereri de cumparare de peste 1,41 miliarde lei.
La licitatia anterioara cu scadenta la 12 luni, din 27 septembrie, Ministerul de Finante a atras 398,7 milioane lei, pentru care plateste un randament mediu de 7% pe an, potrivit BNR.
MFP vrea sa atraga 4,6 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat in luna octombrie, in vederea refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetar, potrivit datelor MFP.
Ministerul de Finante a atras in septembrie 2,16 miliarde lei, sub valoarea programata de 4,6 miliarde de lei. In trimestrul al treilea, MFP a reusit sa colecteze numai 6,52 miliarde lei, cu mult sub nivelul programat de 13-15 miliarde lei.
In ultimele luni, Finantele au respins o serie de licitatii sau au atras cu mult mai putin decat isi propusesera, deoarece nu au acceptat sa plateasca un randament mai mare de 7% pe an, in vreme ce guvernatorul BNR atragea atentia ca MFP se confrunta cu banci care nu mai vor sa cumpere titluri de stat la randamente mai mici de 7-8% pe an.
MFP anuntase anterior ca vrea sa atraga din piata locala intre 11 si 13 miliarde lei in al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reusit sa scoata decat 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de banci. In primul trimestru, MFP a atras de pe piata locala 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat initial.
In 2009, Finantele au luat din piata aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decat in 2008.
Totodata, in martie 2010, Romania a atras de pe piata externa 1 miliard euro, prin obligatiuni cu maturitate la cinci ani, la o rata a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Pretul a fost de 99,25% din valoarea nominala, iar randamentul de 5,18%.
Tinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online
- Copiii intră în vacanță, hackerii nu - Sfaturi ARB pentru siguranța online în familie
- Studiu EY: Trei din patru departamente juridice își perfecționează strategiile de tehnologie și date, dar numai 25% prioritizează GenAI
- Alegerile prezidențiale aduc calm pe piețele financiare: leul rămâne stabil, investitorii mizează pe continuitate
- Studiu EY: Consumatorii caută forme de divertisment locale și live în contextul incertitudinii globale, însă tehnologia rămâne un element esențial