Ministrul Energiei: Situatia de la CNU este unul dintre cele mai rasunatoare esecuri la nivel managerial si al politicilor publice

Situatia de la Compania Nationala a Uraniului (CNU) este unul dintre cele mai rasunatoare esecuri din sistem, la nivel managerial si al politicilor publice, iar rezolvarea problemei tine de redeschiderea unor noi perimetre si de investitii in retehnologizare, a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

'Compania Națională a Uraniului (CNU) este un subiect care are o componentă primară securitară și pe care nu l-aș fi dorit în campania electorală, pentru că nu e potrivit. Nu e un subiect cu partizanate, ci unul de importanță pentru toată lumea. Le spun celor care ne recomandă să menținem livrări constante de la Compania Națională a Uraniului către Nuclearelectrica în ritm normal, chipurile pentru a menține ciclul nuclear complet, că se înșală și că dacă am fi făcut așa ceva, cu siguranță nu ar fi fost bine pentru siguranța României. Revenirea companiei într-o zonă de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru că e vorba despre procese obiective, ca lucrări tehnice, deschidere de noi permitere. În același timp, cred cu tărie că ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este să consumăm resursele pentru a putea menține funcționarea sistemului energetic în siguranță. De aceea, nu cred că rezolvarea problemei de la CNU ține de redeschiderea unor noi perimetre și investiții în retehnologizare. Ideea fuziunii dintre Compania Națională a Uraniului și Nuclearelectrica a fost generoasă, dar cine crede această idee se înșală. În contextul actual, în care compania nu are perimetre noi, și actualele perimetre sunt în epuizare, trebuie analizat. Compania Națională a Uraniului trebuie să asigure noi perimetre. În mod normal, asta înseamnă în 3-4 ani de zile. Din punctul meu de vedere, situația de la uraniu este unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri din sistem, un eșec la nivelul managementului, al politicilor publice', a spus Grigorescu.

Potrivit ministrului Energiei, nu se poate pune problema ca resursele de energie să nu fie asigurate în perioada următoare, iar ciclul nuclear va fi menținut.

'Nu se pune problema ca noi să nu ne putem asigura resursele de energie necesare. Ne vom asigura că acest ciclu nuclear va fi menținut. Compania Națională a Uraniului extrage astăzi în jur de 10% din necesarul de consum național, ceea ce înseamnă că restul de livrări le facem din rezerve. Am ajuns aici, pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. În mod natural, o exploatare se epuizează. Orice companie, nu numai în minerit, are anumite rezerve pe măsură ce exploatează, deschide perimetre noi pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale. Ce ar fi trebuit să se întâmple la CNU, e că trebuia să se deschidă noi perimetre. Ultima actualizare a planului de închidere a actualelor perimetre s-a făcut în 2011. Știam deja care sunt perspectivele actualelor exploatări, când devin nerentabile și când trebuie înlocuite cu deschiderea altora noi. Ne aflăm azi în situația dată (...) Compania are demarate, la nivel intern, proceduri de deschidere a noi perimetre. În momentul de față, nu se pune problema unor investiții imediate, pentru că trebuie luate avize, trebuie făcut un nou studiu de fezabilitate etc', a subliniat Victor Grigorescu.

Pe de altă parte, oficialul a precizat că inițiativa Nuclearelectrica de a-și face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situații complicate, 'este un lucru rezonabil, eficient și corect din punct de vedere al securității'.

'Primul lucru pe care l-am făcut a fost legat de schimbarea directorului societății, la începutul anului, și schimbarea Consiliului de Administrație. În contextul actual, cred că nu este acceptabilă situația în care a ajuns Compania Națională a Uraniului. După atâta amar de vreme de inacțiune, nimeni nu se poate aștepta să rezolvăm în 5 luni situația, în condițiile în care deschiderea unei noi exploatări miniere durează ani de zile. Neaplicând cu rigoare și cu profesionalism o tehnologie, suntem azi în măsura în care trebuie să luăm anumite măsuri. Iar ceea ce a făcut Nuclearelectrica la începutul anului de a-și face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situații complicate, este un lucru rezonabil, eficient și corect din punct de vedere al securității, plus că respectă și legislația în vigoare. Acest sector a avut până în 2011 subvenții. În același timp, compania a livrat la prețuri reglementate, iar Curtea de Conturi a stabilit că aceste prețuri nu sunt corelate cu costurile de producție și parametrii economici ai companiei. De asemenea, a stabilit printr-o decizie că aceste prețuri sunt mult mai mari decât cele stabilite de companie', a afirmat ministrul Energiei.

În cursul lunii februarie, Nuclearelectrica a anunțat faptul că a decis să cumpere combustibil nuclear de la o firmă din Canada, Cameco Inc, pentru că prețul a fost mai bun decât cel al Companiei Naționale a Uraniului ("CNU").

Nuclearelectrica a precizat, într-un comunicat de presă, că a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de UO2 cu Compania Națională a Uraniului ("CNU") pentru o perioadă de 36 de luni la un preț de 475 lei/kg UO2, preț ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situații justificate, încheindu-se în acest sens acte adiționale la contract cu acordul părților.

Conform Nuclearelectrica, CNU a livrat, conform contractului, UO2 la prețul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani. În luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la prețul negociat și agreat cu SNN de 475 lei/kg și a pus în vedere SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015.

La începutul lunii aprilie, Ministerul Energiei a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care vrea să includă CNU, alături de Complexul Energetic Hunedoara, pe lista companiilor ai căror angajați pot primi salarii compensatorii.

Reprezentanții ministerului arată că, în cazul CNU, societatea se confruntă în prezent cu probleme economico-financiare cauzate de factori precum: faptul că, din 2011, societatea nu a mai beneficiat de subvenții; încetarea exploatării în zăcămintele din Banat și Bihor; scăderea rezervelor exploatabile în zăcământul Crucea-Botușana; blocarea investițiilor privind deschiderea unei noi mine de uraniu în județul Neamț, precum și subfinanțarea acumulării la stocul de rezervă de stat a concentratelor tehnice de uraniu.

Sursa: Agerpress