Ministrul Agriculturii vrea sa verifice modul in care "suntem invadati" de cantitati semnificative de lapte din UE

Data publicarii: 15-05-2016 | Economie

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, intentioneaza sa verifice modul in care "suntem invadati" de cantitati semnificative de lapte din statele comunitare, la preturi extrem de mici, ceea ce provoaca distorsiuni pe piata autohtona a laptelui.

"I-am convocat pe producători, procesatori si retaileri să vedem ce anume conduce la această disfuncționalitate. Prețul este foarte mic. De exemplu, la Vatra Dornei și Botoșani, producătorii primesc doar 60 de bani pe litru. Un preț foarte mic. Este foarte ciudat cum poate ajunge lapte atât de ieftin în România, cu 19 eurocenți. Dacă ne uităm pe lista prețurilor la lapte din Uniunea Europeană, vedem că sunt statele baltice cu 14 — 15 eurocenți pe litru, cel mai ieftin, noi figurăm cu 24 eurocenți pe litru, în timp ce prețul mediu este de 30 — 31 eurocenți pe litru. Poate fi o justificare embargoul rus, pentru că anumite produse care ajungeau acolo rămân în UE, dar blocul comunitar afirmă că exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 10% către alte destinații. Pe de altă parte noi suntem invadați de lapte din state comunitare", a declarat duminică Achim Irimescu, într-o emisiune la Pro TV.

Acesta a precizat că producătorii și procesatorii de pe piața autohtonă a laptelui reclamă subvenții mascate acordate de țările din care provin cantități masive de lapte, respectiv Ungaria și Polonia, deși datele statistice arată că sub o zecime din laptele procesat în România provine din alte state membre.

"Procesatorii mi-au spus că laptele care vine din alte state membre, respectiv Ungaria și Polonia, reprezintă sub o zecime din laptele procesat în România. Dar trebuie să avem în vedere și costurile legate de transport deoarece laptele este adus de la sute de kilometri... De asta am solicitat să vedem ce se întâmplă. Ei reclamă că ar fi subvenții în statele respective pe care noi nu le cunoaștem. Îmi e greu să cred că așa este, pentru că toate subvențiile se notifică la Uniunea Europeană, dar vom verifica", a explicat ministrul Agriculturii.

Irimescu recunoaște că este mai ușor pentru procesatori să primească la poarta unităților tone de lapte pentru procesare, decât să colecteze laptele de la fermele mici din România, răspândite prin toată țara, iar o soluție în acest sens ar putea fi acordarea unei subvenții la colectarea laptelui.

"Soluția cea mai bună, nu spun însă că se și poate aplica, ar fi o subvenție care să acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic, da, se poate aplica, practic numai cu două condiții: cu acordul Comisiei Europene și cu existența la buget a acestor bani. E greu de spus dacă ne-ar da acceptul CE. Ar trebui justificat prin reducerea prețului foarte ridicat", a adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, în momentul în care a dispărut cota de lapte, la 1 aprilie 2015, producția de lapte a crescut foarte mult în UE, iar excesul de lapte a dus la această "situație tragică pe piața laptelui".

"Cine depășea cotele de lapte era penalizat, primea taxa pe supraproducție, când aveam cotele de lapte în UE. Statele care au depășit cotele au avut de plătit penalizări de un miliard de euro și acest lapte, acum, nu mai este penalizat, iar producția în exces, cumulată cu embargoul rus, a dus la o situație tragică pe piața laptelui", a subliniat șeful MADR.

Deși Ministerul Agriculturii nu are pârghii pentru a controla prețul laptelui la consumatori, în prezent acesta fiind de un euro și chiar mai mult la raft, Achim Irimescu speră ca în mandatul său să devină funcțional acel observator european al prețului laptelui.

"MADR nu are un mecanism de control al prețului pe piață, nici UE nu are, însă în blocul comunitar s-au adoptat în urmă cu câțiva ani trei măsuri — pachetul laptelui — care a prevăzut în primul rând un observator al laptelui care stabilește cine, ce câștigă și unde se duc banii. Problema este că nu funcționează foarte bine... Să-l creăm și noi în România, mi se pare o glumă, pentru că o data ce s-a creat la nivel european, noi ca parte a UE deja trebuia să avem stabilit exact cine colectează, care sunt prețurile prețurile și să informăm consumatorul, adică din prețul laptelui de un euro sau 4,5 lei, atât revine la producător, atât la procesator și atât la comerciant. Eu sper să funcționeze în mandatul meu, să îi dăm drumul acestui mecanism, deoarece consumatorul trebuie informat. Mi-aș dori o echilibrare cât mai bună a lanțului pentru că nimeni nu își dorește să dispară nici producătorul, nici procesatorul și nici retailerul. Toți au rolul lor în lanț", a mai spus Irimescu.

Potrivit ministrului, laptele românesc provine în prezent de la 1,7 milioane de vaci, deși în trecut în România erau peste șapte milioane de capete. Fermele perfomante, comerciale, ajung și la 14 tone de lapte pe an, cu o medie de 9 — 10 tone, însă dețin doar 200.000 de vaci cu lapte, diferența fiind la fermele mici, care au o medie de numai 3 — 4 tone pe cap de vacă.

"De aici diferența de competitivitate dintre micii producători și laptele care vine din afară. În Germania, media este de opt tone pe cap de vacă, în Danemarca de nouă tone pe cap de vacă, iar în România, cumulat, ajungem doar undeva la patru tone. Ei sunt mai competitivi, dar laptele nostru, mai ales din zona de munte, este un produs excepțional, pentru că este produs cu floră spontană curată, nu s-au folosit chimicale, nu se stropește cu pesticide. Prețul este însă foarte mic", a explicat ministrul Agriculturii.

Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 54,1% (13.390 tone) în trimestrul I din 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 tone, în timp ce în luna martie s-a majorat cu 62% (4.874 tone), până la 12.734 tone, comparativ cu perioada similară din 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Față de luna februarie 2016, cantitatea de lapte brut importat a scăzut 3% (392 tone).

Potrivit datelor INS, în trimestrul I din 2016, unitățile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă de 220.011 tone, mai mult cu 9% (18.088 tone) comparativ cu trimestrul I din 2015.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG