INTERVIU Pahontu (Romsilva): Taierile ilegale din padurile statului reprezinta 0,5% din recoltari; ne dorim o imagine corecta pentru Romsilva

Volumul taierilor ilegale din padurile statului s-a situat, in ultimii ani, intre 45.000 si 60.000 de metri cubi, ceea ce reprezinta circa 0,5% din ceea ce recoltam legal, media nationala fiind putin peste un metru cub la suta de hectare, sustine directorul general al Regiei Nationale a Padurilor (RNP) - Romsilva, Ciprian Pahontu, intr-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a precizat că, de la preluarea șefiei Romsilva, în urmă cu 7 luni, alături de Consiliul de Administrație (CA), a început să pună "cărămizi" pentru un mandat de patru ani, toate acțiunile regiei fiind postate pe site-ul propriu, inclusiv cele referitoare la valorificarea masei lemnoase.

Pahonțu recunoaște că Regia nu este într-o situație foarte confortabilă și nu are o imagine prea bună, ținând cont de "emoția crescută a românilor față de păduri și de grija față de tăierile ilegale sau excesive", dar afirmă că prin transparență și comunicare poate obține "o imagine corectă pentru Romsilva".

Șeful RNP-Romsilva a mai vorbit în interviu despre valorificarea masei lemnoase din pădurile statului, despre criza lemnului de foc, programul perdelelor forestiere, populația de urs din România, relațiile contractuale dintre Romsilva și Schweighofer Holzindustrie, acuzată de implicații în comerțul ilegal cu lemn, dar și despre cele personale cu unul dintre foștii directori "corupți" ai acestei companii.

AGERPRES: Aveți șapte luni de la preluarea șefiei la Regia Națională a Pădurilor (RNP) — Romsilva pentru un mandat de patru ani. Ați promis transparență, performanță, îmbunătățirea imaginii regiei. Întrebarea este: ați reușit acest lucru? Ciprian Pahonțu: Împreună cu actualul Consiliu de Administrație (CA) am reușit să aprobăm, în luna august, un plan de administrare cu o componentă de management și am început să punem "cărămizi" pentru un mandat de patru ani, cu sarcini precise, atât pe linie tehnică și ecologică, cât și pe partea de transparență și comunicare. Noi am postat pe site-ul Regiei acest plan și toți cei interesați pot ști sarcinile CA, dar și pe cele ale directorului general pe următorii patru ani. Evident că am început cu prioritățile pentru perioada iunie — decembrie și pot să vă spun că la preluarea mandatului, la data de 7 iunie, Romsilva nu era într-o situație foarte confortabilă, nici măcar din punct de vedere economic. La trei luni, Regia era pe pierdere, iar la șase luni era pe zero. În urma măsurilor luate, atât pe linie tehnică cât și economică, am reușit ca la 10 luni să avansăm foarte mult și vă pot spune că pentru sfârșitul acestui an previzionăm o creștere a cifrei de afaceri cu 7% și a profitului brut cu aproape 25%.

AGERPRES: În cifre concrete care este situația economică actuală a Romsilva? Ciprian Pahonțu: În primele 10 luni ale anului, Regia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,439 miliarde de lei și un profit brut de 296 de milioane de lei. În comparație, anul trecut la aceeași dată cifra de afaceri era 1,341 de miliarde lei și un profit de doar 238 de milioane de lei, iar conform Bugetului de Venituri și Cheltuieli, pe tot anul 2016, aveam programat un profit brut de 160 de milioane de lei.

De asemenea, în această perioadă ne-am ocupat foarte mult de partea de investiții, care este o componentă importantă pentru noi, iar din fonduri proprii vom realiza undeva la 88 de milioane de lei. Acești bani se duc pe partea de dotări și modernizare. De fapt, chiar aceasta ne dorim: o modernizare a tot ceea cea ce înseamnă management silvic, dar și creșterea eficienței lucrărilor silvice. Evident că prioritatea noastră este managementul durabil al pădurilor proprietății statului, dar nu neglijăm și ceea ce înseamnă parteneriate cu proprietarii privați de păduri. La ora actuală, avem peste un milion de hectare de păduri private cărora le asigurăm servicii silvice sau servicii de administrare.

De la preluarea mandatului, consider că am fost transparenți și vizibili cu absolut toate acțiunile regiei, inclusiv pe ceea ce înseamnă valorificarea masei lemnoase. Dacă urmăriți site-ul regiei o să vedeți toate partizile noastre care sunt scoase la licitație, începând de la coordonate GPS până la hărți în GIS (Geographic Information System n.r.), în așa fel încât toată lumea să știe unde se desfășoară lucrări de exploatare legale în fondul forestier proprietatea statului. Este un prim pas important spre transparență, legat și de emoția crescută a românilor din ultimul an și jumătate față de păduri și de grija față de tăierile ilegale sau excesive din pădurile României.

Pe partea de comunicare, știm că Romsilva nu are neapărat o imagine bună, dar ceea ce ne dorim este o imagine corectă pentru Romsilva și din aceste motiv am întărit echipa de comunicare atât la nivel central, cât și în teritoriu. Romsilva a debutat curând în social media și foarte mulți utilizatori sunt încântați că pot avea o comunicare directă cu regia. Am aprobat de curând o strategie și un program de comunicare cu acțiuni planificate și bugetate la nivel anual.

De asemenea, am demarat în premieră un program cadru de educație forestieră. Este ceva nou în România, deși alte țări din jurul nostru și din Europa au foarte multă tradiție în această activitate. Este un program foarte important, care va lua amploare în 2017. Vrem să venim cât mai aproape de oameni, să explicăm ceea ce se întâmplă în pădure, să atragem lumea către pădure, să respecte pădurea și nu în ultimul rând, populația să înțeleagă care sunt fenomenele naturale și modul de gospodărire durabilă a unei păduri.

AGERPRES: Cât se mai taie, la ora actuală, din pădurile României? Ciprian Pahonțu: Eu vă pot spune doar ceea ce se întâmplă în proprietatea publică a statului, pentru că la nivel de țară Autoritatea, respectiv Ministerul Mediului, prin departamentul Păduri, centralizează aceste date. În cadrul pădurilor de stat noi recoltăm undeva între 9 și 9,5 milioane de metri cubi anual. Aceste cifre sunt realizate pe un program anual, bazat pe prevederile amenajamentelor silvice după care conducem pădurea. Deși nu s-au depășit niciodată aceste cifre, posibilitatea pădurilor este chiar mai mare, pentru că putem recolta undeva la 12 — 12,5 milioane de metri cubi, dacă am avea accesibilitate, însă lipsa acesteia ne forțează de multe ori să recoltăm mai puțin decât pot da pădurile aflate în proprietatea statului.

AGERPRES: Cât lemn a fost recoltat în acest an din pădurile statului? Ciprian Pahonțu: Până la finele lunii octombrie, în 10 luni, am recoltat undeva la 7,6 milioane de metri cubi, dar programul anual este de 9,4 milioane de metri cubi și cu siguranță nu vom atinge această cifră până la finele anului, din mai multe motive. În primul rând este vorba de acel blocaj al pieței lemnului de la începutul anului, urmare a unei Hotărâri de Guvern (HG), emisă în noiembrie anul trecut și urmată de boicotul agenților economici, de o revizuire a acestei HG în luna februarie, pentru a se putea debloca piața. Toate acestea au făcut ca primele 3 — 4 luni ale anului să aducă un cuantum foarte mic în recoltarea masei lemnoase. Așa cum a funcționat, în 2016, acest act normativ privind valorificarea lemnului de către proprietarul public al statului, a însemnat de fapt oferirea întregii cantități de lemn din pădurile statului agenților economici. Noi am avut voie să punem pe piața doar acele resurse de lemn care au trecut prin două licitații și o negociere, adică cele care nu au fost achiziționate de niciun agent economic de pe piață, abia atunci am intervenit. Acestea erau prevederile din HG, după care am funcționat practic în 2016.

Conform prevederilor legale, lemnul se vinde în lunile noiembrie-decembrie pentru anul următor și există o rezervă de 20% care se licitează în vară, de regulă în luna august, această rezervă fiind ținută pentru a compensa eventualele calamități naturale și pentru a nu recolta mai mult decât pot da pădurile României.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre ilegalitățile produse în pădurile României. Ciprian Pahonțu: Eu vă pot informa numai despre ilegalitățile înregistrate în pădurile de stat, iar la nivel național doar Autoritatea poate da aceste cifre. Ultima statistică pe care o avem la 9 luni din acest punct de vedere arată că din pădurile proprietate publică a statului s-au recoltat ilegal circa 33.645 de metri cubi, iar 14.385 de metri cubi din fondul forestier aparținând altor proprietari, cu care Romsilva are încheiate contracte de prestări. În ultimii ani, cuantumul tăierilor ilegale în pădurile proprietate publică a statului s-a situat între 45.000 și 60.000 de mc, ceea ce reprezintă circa 0,5% din ceea ce recoltăm legal. Județele în care se înregistrează volumele cele mai mari sunt Sibiu, cu 2.703 metri cubi, respectiv 4,43 metri cubi la sută de hectare, Suceava, cu 2.367 metri cubi (0,87 m.c.la suta de hectare) și Olt — 1.279 m.c. (4,12 m.c. la suta de hectare). Vă pot spune că media națională este de 1,07 metri cubi la suta de hectare.

AGERPRES: Recent, proprietarii de păduri din România au susținut ideea că datele avansate de Ministerul Mediului, conform cărora, la nivel național, se taie ilegal lemn în volum de 8,8 milioane de metri cubi sunt false. Cum comentați aceste afirmații? Ciprian Pahonțu: Aceste 8,8 milioane de metri cubi provin din niște date ale Inventarului Forestier Național (IFN), care nu înseamnă doar fond forestier, ci toată vegetația forestieră, inclusiv pășuni împădurite. Nu cunosc suportul științific total al acestui IFN și în acest caz nu pot să mă pronunț. Ceea ce pot eu să vă spun sunt cuantumurile din pădurile statului. La Romsilva, există un regulament de pază în care orice canton silvic sau orice suprafață administrativă este verificată de două ori pe an prin controale de fond. Toate pagubele din aceste cantoane sunt evaluate și cuantificate fizic și valoric după niște reguli stricte, care sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern. Nu sunt elemente estimate, ci sunt elemente măsurate.

AGERPRES: În aceste activități ilegale au fost implicați și angajați ai Romsilva? Ciprian Pahonțu: Da. S-a întâmplat să fie și angajați ai Romsilva. Foarte mulți au fost trimiși în penal și li s-a desfăcut contractul de muncă. Pe de altă parte și personalul silvic care își face datoria are probleme și este agresat. Numai anul acesta avem cel puțin 19 pădurari care au fost ultragiați în păduri. Cele mai grave incidente au fost înregistrate în localitățile Firiza (județul Maramureș), Morunglav (Olt) și Balcaciu (Alba).

AGERPRES: În opinia dvs, unde se înregistrează cele mai multe ilegalități, în pădurile de stat sau în cele private? Ciprian Pahonțu: În mod normal și pădurile private sunt gospodărite conform amenajementelor silvice. Nu aș vrea să intru prea mult pe partea privată, dar o problemă reală este legată de faptul că sunt foarte mulți proprietari care nu au contracte de servicii silvice sau de administrare pe circa 500.000 de hectare. Recent, Guvernul a reușit să aprobe un ajutor de minimis care acum intră în vigoare și care înseamnă susținerea de către stat a serviciilor silvice, adică a pazei pădurilor pentru micii proprietari care dețin până în 30 de hectare. Este o acțiune binevenită pentru tot sectorul.

AGERPRES: La cât se ridică acest ajutor de minimis? Ciprian Pahonțu: Guvernul a alocat 14,5 milioane de lei numai pentru perioada aceasta care a rămas până la finele anului, urmând ca pe baza bugetelor anuale să fie din nou finanțate. Hotărârea de Guvern este funcțională și noi avem deja sute de solicitări în acest sens, pentru că acest ajutor se derulează atât prin ocoale de stat, cât și prin cele private sau ocoale de regim, după cum se numesc pe noua legislație.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre criza lemnului de foc destinat populației. Forestierii susțin că principala cauză o reprezintă intrarea în vigoare a OUG 51/2016 privind contravențiile silvice. Cum comentați? Ciprian Pahonțu: Din punctul meu de vedere, OUG 51/2016 întărește niște măsuri în sensul că a dispărut de pe piață lemnul de foc ilegal. Acest lucru este clar. Statisticile arată că undeva la 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. Înăsprirea legislației silvice prin OUG 51, care de fapt modifică Legea 171 a contravențiilor silvice, a limitat drastic tăierile ilegale sau aceste mici furtișaguri de lemn de foc, dar i-a speriat chiar și pe deținătorii privați de păduri sau de pășuni împădurite din afara fondului forestier, care au dreptul să recolteze, ținând cont de regulile foarte stricte și de a respecta întru-totul legislația. Faptul că s-au diminuat tăierile ilegale este un lucru foarte bun, pentru că eu cred că există suficient lemn de foc în România.

Din punctul nostru de vedere, Romsilva a fost nevoită în acest an să pună direct pe piață foarte puțin lemn, pentru că a vândut agenților economici, însă Guvernul a luat niște măsuri încă din luna septembrie pe partea de lemn de foc. Și vă pot da niște cifre: dacă în primele 9 luni ale anului, Romsilva a vândut către populație circa 430.000 de metri cubi de lemn de foc, în urma măsurilor luate la nivel guvernamental am reușit să mai punem în ultimele trei luni ale anului încă aproape 500.000 de metri cubi. Deci, în ultimele 3 luni punem pe piață mai mult decât am pus în 9 luni, ca urmare a măsurilor luate de Guvern. Anul trecut am pus pe piață undeva la 1,5 milioane de metri cubi, dar au fost alte reguli de vânzare. Practic, tot ceea ce s-a recoltat din România, din pădurile de stat și private, se află pe piață. Problema pe care o văd eu este cea a prețului, pentru că agenții economici privați au prețuri substanțial mai mari decât cele ale Romsilva, care are doar o mică parte din piață.

AGERPRES: Care sunt prețurile RNP-Romsilva la lemnul de foc? Ciprian Pahonțu: Pe primele 10 luni ale anului, prețul a fost în jur de 132 de lei/metru cub, aproape similar cu prețul lemnului de foc livrat de Romsilva pe parcursul anului trecut.

AGERPRES: Guvernul a adoptat o Hotărâre de Guvern referitoare la punerea directă a lemnului pe piață. Cum se va face acest lucru din 2017? Ciprian Pahonțu: Într-adevăr din 2017 va funcționa o nouă Hotărâre de Guvern, care a fost publicată la începutul lunii septembrie. Vom avea niște procente clare pe care le vom pune pe piață și care vor fi crescătoare în anii următori. Astfel, în 2017 vom pune direct pe piață 15% din resursă, în 2018 — 20% din resursă, iar începând din 2019 acest procent va fi liberalizat, adică va fi decizia managementului Romsilva pe ce procente va intra direct pe piață. Evident că noi ne pregătim pentru această liberalizare prin programele noastre, astfel încât din 2019 să avem o infrastructură adecvată pentru ceea ne propunem să punem pe piață. Acest lucru înseamnă utilaje perfomante de exploatare, înseamnă depozite de material lemnos pe care la această dată nu le avem, dar în doi ani ne propunem să creăm și infrastructura de depozite și tot ceea ce înseamnă marketing la produsele forestiere. Nu vă închipuiți că din 2019 vom vinde sută la sută direct pe piață, dar va fi o creștere procentuală prin care noi ne vom adapta la piață și vom vinde atât lemn pe picior cât și material direct fasonat către consumatori.

AGERPRES: În luna iulie, Romsilva a anunțat că va aloca 25 de milioane de lei pentru achiziția de terenuri ce urmează să fie împădurite. Care este situația la ora actuală? Ciprian Pahonțu: Banii au fost alocați din Fondul de Conservare și Regenerare a Pădurilor. Am făcut eforturi destul de mari, ca să găsim aceste terenuri, mai ales în sudul și estul țării, pentru că aici sunt zonele cu deficit mai mare de pădure. Avem județe cu procente de împădurire de numai 8% sau 10%. Din păcate avem niște probeleme, întrucât în baza unor formule de calcul din actul normativ prețul pe care îl poate oferi statul pentru cumpărarea terenurilor este foarte mic. Și sunt diferențe semnificative, adică de la 1 la 5 sau de la 1 la 10 sub prețul pieței. În acest sens am făcut demersuri la Ministerul Mediului pentru a modifica aceste formule de calcul, dar și la ADS, ca în măsura în care mai există suprafețe disponibile să ni le poată transfera conform procedurilor legale și să reușim să creștem suprafața cu păduri. În prezent au fost identificare niște terenuri, dar nu avem posibilitatea de a le achiziționa la prețul pieței. Sperăm să se modifice curând acele formule de calcul pentru a veni cu oferte pe piață.

AGERPRES: Concret, cât poate oferi statul pe astfel de suprafețe de teren conform legislației existente și care este prețul de piață al unui hectar de teren? Ciprian Pahonțu: Nu pot să vă dau cifre exacte, dar vă pot spune ca sunt diferențe foarte mari între terenurile pe care vrem să le achiziționăm. De exemplu, între prețurile din Timiș și Arad și cele din Călărași, Vaslui sau Galați sunt diferențe și de cinci ori mai mari.

AGERPRES: În acest context, aș vrea să vorbim și despre programul perdelelor forestiere. Ce a întreprins Romsilva în 2016 la acest capitol? Ciprian Pahonțu: Anul acesta noi ne-am luptat să schimbăm legislația și am reușit printr-o OUG care a apărut tot în luna septembrie să facilităm aceste proces de expropriere. Aici este marea problemă. Avem studii, avem material săditor, avem specialiști, dar pe partea de expropriere este o situație foarte dificilă, apropo de cadastru, de evidențe cadastrale, de proprietari care nu au succesiuni dezbătute. OUG aprobată în septembrie modifică însă Legea perdelelor forestiere și are prevăzute anumite facilități pentru expropriere. Astfel, am încheiat contracte cu un consorțiu de firme care să ne facă partea de cadastru și partea juridică de expropriere și sperăm ca ea să finalizeze cât de curând documentațiile și să definitivăm și să promovăm HG de expropriere. Având în vedere aceste proceduri, sperăm ca până în primăvară să expropriem cel puțin 220.000 de metri pătrați și să încercăm chiar să plantăm. Această suprafață se află, în general, pe autostrăzile A1 și A2, pentru înființarea perdelelor de protecție a căilor de comunicații. Anul trecut, unde a fost terenul statului s-a împădurit deja o suprafață cu perdele forestiere de circa 26 de hectare, dar ne-am blocat pe partea de expropriere, pentru că procedurile sunt foarte complicate. Noi suntem pregătiți, doar să avem terenul.

AGERPRES: Studiile de specialitate au arătat că România este țara cu cele multe păduri virgine din Europa. Câte au fost identificate la nivel național și care este stadiul includerii acestora în catalogul pădurilor virgine? Ciprian Pahonțu: Există un ordin de ministru încă din 2012, care definea criteriile pentru pădurile virgine. Romsilva a făcut această activitate anual, iar în 2016, împreună cu colegii de la Garda Forestieră, am demarat o acțiune la nivel național privind identificarea criteriilor. Într-o primă etapă am identificat 9.950 de hectare de păduri virgine din proprietatea publică a statului. În aceste zile s-a publicat Catalogul pădurilor virgine pe site-ul Ministerului Mediului, iar contribuția Romsilva a fost una importantă pentru această suprafață. Este o acțiune permanentă și se desfășoară pe mai multe planuri. Pe de o parte, este vorba de verificarea acelor potențiale suprafețe incluse într-un studiu mai vechi, dacă îndeplinesc sau nu condițiile, iar pe de altă parte, toate aceste suprafețe cu potențial a intra în această categorie de păduri virgine sau cvasivirgine sunt verificate cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor.

AGERPRES: Ce compensații se dau proprietarilor privați dacă sunt identificate astfel de păduri care pot intra în categoria pădurilor virgine? Ciprian Pahonțu: Din păcate, proprietarii de păduri nu primesc nicio compensație sau subvenție pe tot ceea ce înseamnă păduri virgine sau pe alte tipuri de păduri private situate în ariile protejate, în parcuri naționale și naturale. Cu siguranță acest lucru va trebui reglementat și știu că este în atenția Guvernului, deoarece conservarea biodiversității nu este numai atributul proprietarului de teren, toată lumea trebuie să plătească pentru aceste servicii ecosistemice. Este un proiect la care se lucrează.

AGERPRES: Câte păduri sunt certificate în România la ora actuală? Ciprian Pahonțu: În prezent, avem certificate 2,35 milioane de hectare cu păduri certificate, dintr-un total de 3,1 milioane hectare. Ca țintă de management, eu îmi doresc mărirea suprafețelor cu păduri certificate, dar nu toate pădurile îndeplinesc condițiile impuse de sistemul de certificare. Am identificat suprafețe importante, care începând de anul vor intră într-un supliment de certificare. Suntem în studiu pentru 200.000 de hectare, dar trebuie verificate pentru a fi siguri că îndeplinesc toate standardele de certificare.

AGERPRES: Suntem în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă. Care este oferta Romsilva pe segmentul brazilor de Crăciun? Ciprian Pahonțu: Avem pentru vânzare 36.000 de pomi de Crăciun, care provin din lucrări normale de îngrijire și întreținere a pădurilor noastre, cea mai mare parte — 22.000 — fiind brazi și 14.000 sunt molizi. O privim mai mult ca o măsură socială, să venim pe piață cu pomi de Crăciun mai ieftini, să-i dăm în mediul rural, unde avem noi infrastructura. Din fericire în ultimii ani sunt multe importuri de pomi de Crăciun, și spun din fericire pentru că presiunea pe pădure a scăzut vertiginos. Principalele specii pe care le punem pe piață sunt molid și brad, și sunt diferite de ceea ce se aduce din import, dar venim și cu circa 25.000 de pomi de Crăciun, din culturi ornamentale. Una din cea mai apreciată specie este Abies nordmanniana, o specie din nordul Europei, care se găsește la vânzare prin pepiniere. De asemenea, foarte căutați sunt și brazii în ghiveci, deoarece există intenția de a-i replata după sărbători.

AGERPRES: La ce prețuri pot fi achiziționați pomii de Crăciun ai Romsilva? Ciprian Pahonțu: Dacă la pomii proveniți din lucrările de îngrijire a pădurilor prețurile sunt între 10 și 30 de lei, la cei ornamentali pornesc de la 40-50 de lei, dar pot depăși 150 de lei, în funcție de dimensiune și de specie. Brazii în ghiveci sunt între 60 și 70 de lei, fără să luăm în calcul ghiveciul.

AGERPRES: Romsilva practică și sistemul Buy-Back pe acest segment? Ciprian Pahonțu: Nu am implementat acest sistem. Noi încurajăm lumea să planteze brazii. Cei care practică acest sistem Buy-Back toacă acești brazi și îi livrează capacităților pentru producerea biomasei.

AGERPRES: În altă ordine de idei, cum considerați că s-ar putea reglementa situația animalelor sălbatice care ajung în zonele locuite, pentru a evita incidente de genul celui înregistrat la Sibiu în urmă cu două luni? Ciprian Pahonțu: Comportament deviant la urs avem de când știm, dar în ultimul timp au fost mai multe incidente pentru că populația de urs s-a mărit foarte mult. La ora actuală este foarte contestată de organizațiile neguvernamentale metoda de evaluare a populației de urs. Cu siguranță, populația de urși din România este cea mai mare din Europa și ea trebuie manageriată, deoarece resursa de hrană din pădure se micșorează pentru aceste animale și, în aceste condiții, caută resurse alternative de hrană. Din informațiile multianuale pe care le deținem există în jur de 6.500 — 7.000 de exemplare de urs în România.

AGERPRES: S-a încercat vânzarea sau popularea altor păduri din Europa unde ursul a dispărut? Ciprian Pahonțu: Nimeni nu dorește preluarea de animale, chiar au fost oferte concrete. Nimeni nu mai dorește să reintroducă ursul în habitatele în care a dispărut, pentru că este greu de manageriat, a dispărut din ecosistem și este un lanț trofic mai complex. Chiar am avut discuții și în afara țării, dar și cu cei care au venit la noi din afară și au spus un "nu" foarte clar acestei populări. În schimb sunt foarte grijulii în conservarea urșilor în România. Practic, astăzi nu se mai poate împușca urs în România, iar măsura este de când am intrat în Uniunea Europeană. Acum, Jandarmeria va fi abilitată să gestioneze aceste incidente care apar, de genul celui de la Sibiu, fiind dotată cu arme tranchilizante. Cred că până acum populația de urs a fost ținută sub control, dar să nu uităm că anual avem oameni atacați de urs și pagube în gospodării.

AGERPRES: În final, aș vrea să vă întreb care mai este relația contractuală a RNP — Romsilva cu compania Schweighofer Holzindustrie, care a fost acuzată de implicații în comerțul ilegal cu lemn? Ciprian Pahonțu: Schweighofer este o companie ca și cele 5.000 care sunt pe piață și cumpără lemn de la Romsilva. În trecut, ei au avut acel contract pe 10 ani cu Romsilva, dar nu erau singurii cu astfel de contracte. În cei 10 ani, Schweighofer a achiziționat de la Romsilva undeva la 3,1 — 3,2 milioane de metri cubi, o cantitate mică față de ceea ce a pus Romsilva pe piață în 10 ani. Facem un simplu calcul: dacă Romsilva punea pe piață anual între 10 și 12 milioane de metri cubi de lemn la vremea aceea, înmulțit cu 10, vorbim de 120 de milioane de metri cubi, iar compania Schweighofer a preluat 3 milioane. La ora aceasta nu mai avem nicio relație specială cu Schweighofer. Ei nu au preluat niciodată lemn pe picior de la Romsilva, iar cantitățile de lemn fasonat sunt foarte mici. Au preluat undeva la 40.000 de metri cubi din tot cee ce s-a vândut ca material de lemn fasonat în Romsilva, dar în general se aprovizionează de la acei agenți economici care cumpără de la Romsilva sau de la proprietarii privați.

AGERPRES: Dar relația dvs. cu fostul director de achiziții al companiei Schweighofer? S-a vehiculat în spațiul public că sunteți un apropiat al acestuia. Ciprian Pahonțu: Este o relație normală. L-am cunoscut de 10 ani de zile. Dacă aveam ceva de ascuns nu glumeam cu el pe Facebook. Nu vreau sa comentez ce a apărut în presă. Dacă aveam ceva de ascuns, nu afișam într-un spațiu public, iar pe acest fost director îl cunoaște tot sectorul silvic, pentru că este în sector de mulți ani de zile. Deci nu am avut nimic de ascuns, nu am avut nicio relație anormală și cu siguranță prin transparența pe care o demonstrez nu am nimic de ascuns.

Sursa: Agerpress