RETROSPECTIVA - Agricultura, intre sansa si neputinta in 2016

Data publicarii: 20-12-2016 | Economie

Mandatul de un an al ministrului tehnocrat de la Agricultura a debutat cu proiecte ambitioase pentru sectorul agricol, precum simplificarea programelor europene, deschiderea pietelor pentru exportul produselor romanesti, reducerea birocratiei, insa nu a fost lipsit de scandaluri, decizii pripite si nemultumiri din partea fermierilor sau ale reprezentantilor industriei.

Deși agricultura nu a contribuit în acest an la creșterea economică a României cu deja clasicul procent de 6%, ci cu unul mai modest de numai 4,1%, din cauza secetei din vară care a diminuat recolta de toamnă, în 2016 s-a înregistrat un record pe randamentul la grâu. A fost pentru prima dată în ultimii 10 ani când s-a obținut o producție medie de 4 tone la hectar și o recoltă totală cu 7% mai mare decât anul trecut.

Modificarea Legii 321 privind comercializarea produselor agroalimentare, a unor articole din Legea vânătorii sau a vânzării terenurilor agricole au aprins spiritele pe parcursul anului 2016, care a fost și unul al controverselor pe partea de comunicare și transparență, dacă menționăm doar câteva din scandalurile legate de siguranța alimentara a populației, respectiv cele referitoare la producătorul de lactate Brădet sau al importurilor de produse "de mâna a zecea".

De asemenea, 2016 a fost anul în care s-au anunțat proiecte importante pentru sector referitoare la restructurarea cercetării agricole, înființarea unui fond mutual și a unuia de creditare, trimiterea unui număr de 12 atașați agricoli în principalele capitale ale Europei și ale lumii. Acestea au rămas, însă, doar un "must have" pentru 2017.

* Prioritate zero: plata subvențiilor agricole La început de an, lista de priorități a Ministerului Agriculturii punea accent pe accelerarea absorbției fondurilor europene, implementarea Politicii Agricole Comune dar și pe continuarea proiectelor mari, cum ar fi cel de irigații, însă eforturile s-au concentrat mai mult pe dezvoltarea soft-ului de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), astfel încât fermierii să își poată primi subvențiile la timp și cât mai rapid. Acest lucru nu s-a întâmplat deși s-au făcut eforturi considerabile, în care "s-a lucrat zi și noapte" pentru adaptarea modulului IT de la plățile în avans la cele integrale. Șeful de la Agricultură, Achim Irimescu, recunoaște că "situația era alta" în cazul în care fermierii ar fi fost informați din timp că nu vor primi avansul pe suprafață de la 15 octombrie, dar vor beneficia de la 1 decembrie de plățile integrale.

"Noi am făcut dublă muncă. Am făcut odată un modul pentru plățile în avans, a fost o muncă disperată de o lună de zile și acum am reluat procesul pentru plățile finale. Dacă ar fi fost o decizie foarte bine justificată care să-i explice fermierului din timp, nu la sfârșitul lunii noiembrie: stimați fermieri uite nu vă dăm plăți în avans, dar vă dăm de la 1 decembrie plățile integrale, situația era alta", a explicat la acea vreme Achim Irimescu.

Un alt punct nevralgic din agricultura românească remarcat de autorități la începutul anului a fost asocierea fermierilor, iar autoritățile au gândit în acest sens o serie de facilități fiscale pentru formele asociative, primele în top fiind reducerile de taxe. Acestea au fost susținute verbal sub forma unor programe de interes precum "Fermierul" sau "Primul tractor".

Ulterior, industria alimentară a fost "zguduită" de aplicarea taxei pe ambalaje de 2 lei/kg pe ambalaj, solicitând prorogarea termenului din actul normativ, față de data limită de 25 ianuarie 2016, iar problema a beneficiat oarecum de sprijinul reprezentanților de la Agricultură, chiar dacă nu era efectiv o situație de tranșat în curtea ministerului.

Reprezentanții industriei de conserve din România și cei din piața laptelui au afirmat atunci că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil și disponibilizarea a peste jumătate dintre angajații acestor sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor. Aceștia afirmau că prețul produselor alimentare după introducerea acestor costuri cu reciclarea ambalajelor se va vedea în prețul produselor alimentare în procente de peste 30%.

* Nemulțumiri, proteste și revendicări Luna februarie a început cu amenințările oierilor referitoare la reluarea protestelor demarate în luna decembrie a anului 2015, când mii de ciobani au protestat la Parlament față de prevederile Legii vânătorii, care reduceau numărul de câini pe care crescătorii de animale îl puteau folosi pentru protejarea stânii și interziceau înființarea, întreținerea sau recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic. Ei au dorit clarificarea unor aspecte referitoare la pășunat, introduse de Ministerul Mediului în Legea Vânătorii.

Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, a anunțat la începutul lunii februarie că va relua proteste la nivel local, întrucât reprezentanții MADR și cei ai Ministerului Mediului au convenit modificarea Legii vânătorii 407/2006, fără consultarea crescătorilor de ovine.

În luna martie însă, neplata subvențiilor din sectorul zootehnic a scos în stradă mii de fermieri, printre revendicări numărându-se modificarea unor acte normative referitoare la eligibilitatea asociațiilor și cooperativelor agricole pentru a primi subvenții pe suprafață și o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici.

"Este vorba despre un pachet legislativ, cele 5 acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgență a Legii pajiștilor, promovarea de urgență a Legii privind etichetarea laptelui și produselor lactate și aprobarea de urgență, azi, în Comisia de agricultură a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole și poziționarea și taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ce privește revendicările pentru Ministerul Agriculturii și Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociațiilor și cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenția pe suprafață, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectați, care sunt fermierii mici", a afirmat atunci Claudiu Frânc, liderul Federației Crescătorilor de Bovine din România.

Conflictul a fost însă dezamorsat după negocierile cu reprezentanții MADR care au susținut că o parte dintre revendicări erau deja rezolvate.

* Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibănești intră pe lista produselor protejate la nivel european România reușește în luna februarie să înregistreze la nivel european 'Salamul de Sibiu' ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, iar o lună mai târziu brânza "Telemea de Ibănești" devine produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

Ministerul Agriculturii s-a implicat activ în consilierea grupurilor interesate de înregistrarea unor produse românești conform sistemelor de calitate europene, fiind depuse în vederea analizării și transmiterii către Comisia Europeană documentațiile pentru alte două produse românești: Cașcavalul de Săveni (județul Botoșani) și Cârnați de Pleșcoi (județul Buzău).

Reprezentanții MADR au anunțat la vremea respectivă că au fost identificate încă o serie de 14 produse care se pretează la protecția europeană. Ca un fapt divers, la finele lunii martie ministrul Achim Irimescu spunea că România mai deține circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicație geografică și denumire origine protejată și 8 țuici și pălinci, dar despre care nu se prea vorbește.

Acesta a susținut în repetate rânduri că etnia maghiară din România dorește protecția pentru kürtőskalács, însă în această situație ar fi nevoie de un compromis pentru că acesta se produce și în Ungaria, Cehia și Slovacia, deși la origine a fost atestat pentru prima dată în Transilvania, în anul 1785.

* Recolta din vară pe plus, cereale de toamnă pe minus Producția de grâu a României a crescut în acest an cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar, în timp ce la rapiță s-a obținut o cantitate de 1,266 milioane de tone. Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar, conform datelor publicate pe site-ul MADR.

La rapița pentru ulei s-a obținut o recoltă de 1,267 milioane de tone, față de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafață cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.

În acest context, și producția obținută la rapiță în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiță, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.

În luna august, Irimescu preciza că la cultura de floarea-soarelui se estimează o producție totală de 1,7 milioane de tone pentru 2016, cu un randament de circa 1.730 kg/ha, deoarece cultura nu a fost atât de puternic afectată de secetă ca în cazul porumbului, unde a recunoscut că "e o mare problemă".

Finalul campaniei de recoltat a contrazis în sens pozitiv spusele oficialului MADR de la acea vreme deoarece recolta de porumb boabe din acest an, de 9,3 de milioane de tone și o medie de 4,8 tone la hectar, a depășit-o ușor pe cea de anul trecut — 8,98 milioane de tone, în pofida secetei înregistrate în vară, dar a scăzut cu peste 20% în raport cu producția record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit datelor transmise de MADR.

În ceea ce privește recolta de semințe de floarea soarelui, datele ministerului indică o producție de 1,92 milioane tone pentru 2016, în creștere față de anul trecut când producția a fost de 1,78 milioane de tone. Potrivit datelor MADR, producția de orz a depășit 1,27 milioane de tone, un plus de 18% față de 2015, iar cea de orzoaică a totalizat 573.704 tone, față de 551.203 tone anul trecut.

* Comerțul cu produse agricole, pe deficit la 9 luni După primele trei trimestre din 2016, România s-a menținut pe deficit în comerțul cu produse agroalimentare, exporturile avansând cu doar 2,7% față de perioada corespunzătoare din 2015, până la 4,322 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 4,57 miliarde de euro, un plus de 9,3%, conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În primele 9 luni din acest an, deficitul comercial cu produse agricole se situa la 254 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut, România înregistra un ușor excedent, de circa 22,83 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menționată au fost importate peste 5,9 milioane de tone de produse agroalimentare, cantitățile exportate fiind de două ori mai mari la 9 luni, respectiv de peste 12 milioane de tone.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în topul importurilor din țările UE și terțe domină carnea de porc proaspătă și refrigerată, cu 241 milioane de euro (141.640 de tone), produsele de patiserie, brutărie și biscuiți — 177 milioane de euro (89.209 tone), grâu și meslin — 171 milioane de euro (1,15 milioane de tone), preparate alimentare — 160 de milioane de euro (42.980 tone), zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură — 145,2 milioane euro (376.528 tone) și cafea — 140,3 milioane de euro — (37.149 tone).

În ceea ce privește exporturile, România continuă să obțină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spațiul intra și extra comunitar, pe primul loc situându-se grâul și meslinul cu o valoare de de 862,86 milioane de euro și o cantitate de 5,2 milioane de tone. Țigările de foi și trabucurile ocupă locul al doilea cu 577,46 milioane de tone (38.388 tone), fiind urmate de semințele de rapiță — 482,88 milioane de tone (1,29 milioane tone ), porumb, cu 400,11 milioane de euro (1,81 milioane de tone), semințe de floarea-soarelui — 256,46 milioane de euro (574.586 tone) și orz — 178,18 milioane de euro (1,21 milioane de tone).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerțul agroalimentar al României, în condițiile în care în primele nouă luni din anul 2016 au fost livrate produse agroalimentare către această destinație în valoare de 2,564 miliarde de euro și o cantitate de 4,5 milioane tone de produse, iar în România au ajuns de pe piața comunitară 4,69 de milioane de tone de produse agroalimentare, valorând 3,76 miliarde de euro.

În țările terțe au fost exportate în aceeași perioadă 7,53 milioane de tone de produse, în valoare de 1,758 miliarde de euro, și au fost importate 1,237 milioane tone produse agroalimentare, totalizând 814,1 milioane de euro.

* Deschiderea piețelor de export De departe, anul 2016 a fost marcat de deschiderea pieței europene la porci vii "după foarte mulți ani și multe eforturi la Bruxelles", dar și a piețelor arabe pentru exportul de ovine și a celei turce pentru bovine și carne de vită.

Directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, aprecia în septembrie măsura prin care România va putea relua exportul de porci vii în Uniunea Europeană (UE), însă nu era prea optimistă în privința asigurării efectivelor necesare pentru a acoperi și cererea pentru piața internă.

"Este o măsură (reluarea exportului de porci vii în UE, n.r.) pe care o așteptam de foarte mult timp și care va face ca produsele preparate din carnea provenită de la porcii din România să existe pe mesele consumatorilor din Uniunea Europeană. Aici mă gândesc la cârnații proaspeți, mult căutați de comunitățile românești din Italia, Spania, dar și la faimoșii mici. Vizavi de exportul de porci vii, spun că măsura este foarte bună, însă stau și mă întreb dacă avem efectivele ca să asigurăm și necesarul de carne pentru piața internă. Știm foarte bine că aducem foarte multă carne din statele membre. Spun, însă, că măsura este binevenită, o așteptam de foarte mult timp. Poate că exportul de porci vii va fi rentabil pe alte relații, nu neapărat în spațiul comunitar, și mă gândesc la China, care și-a exprimat intenția în acest sens", declara Tănase pe 27 septembrie.

Totodată, în 2016 s-au intensificat relațiile de export cu animale vii în țări terțe, fiind agreate certificate de export pentru Iordania, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Egipt, Irak, Iordania, Turcia, China. Datele MADR arată că în acest an s-a consemnat o creștere semnificativă a cantităților de alimente de origine animală exportate în țări terțe, în primele trei trimestre ale anului 2016 de 26.071,91 tone, cu peste 30% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2015 când au fost exportate 16.525,61 tone.

* Despăgubirile pentru fermierii afectați de secetă, sub semnul întrebării În luna august, ministrul Irimescu anunța că seceta a afectat peste 300.000 de hectare de culturi agricole, în special cu porumb și floarea soarelui, zonele cele mai calamitate fiind cele din sudul țării și nordul Moldovei. Oficialul anunța de asemenea că va acorda despăgubiri. Acum, la finalul centralizărilor, suprafața a crescut la un milion de hectare, numai că fermierii nu se încadrează în condițiile pentru acordarea ajutorului. Situație similară a fost și în apicultură. Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, declara în august că producția de miere din acest an va scădea la mai puțin de jumătate față de media ultimilor ani din cauza vremii nefavorabile care a afectat "dramatic" efectivele de albine.

ACA a făcut numeroase adrese la Ministerul Agriculturii pentru obținerea unui sprijin financiar, dar nu a primit nimic în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de 15 lei pe stup.

Într-un interviu acordat recent AGERPRES, Irimescu spunea că zilele acestea va notifica un ajutor de stat Comisiei Europene pentru acordarea despăgubirilor. "Vizăm în special județele cele mai afectate, cum este Botoșani, dar și alte 2-3 județe. Mi-e greu să spun deocamdată despre ce sume este vorba. Solicitarea pentru despăgubiri de la minister a fost pentru un milion de hectare, dar condițiile pentru acordarea ajutorului sunt ca fiecare fermier care cere ajutor de despăgubire să vină cu date contabile pe trei ani din urmă ca să vedem care este pierderea efectivă, iar cei mai mulți dintre ei nu au date contabile. Aici este marea problemă, pentru că degeaba le promit eu că le dau despăgubiri, dacă ei nu au dovezi. Noi notificăm măsura la Bruxelles și pe urmă ei depun dosarele. Și anul trecut s-a mers pe o măsură similară, iar din 600 de milioane de lei alocați s-au dat sub 300 de milioane de lei. În apicultură, din păcate, aveam și bani prevăzuți în buget, dar legislația este la fel și nu-mi permite să dau despăgubiri fără ca ei să aducă dovezi", a precizat Irimescu.

* Dezbateri aprinse pe Legea 321 privind comercializarea produselor agricole și Legea de vânzare a terenurilor agricole Două legi de real interes pentru agricultori și reprezentanții industriei alimentare au fost în centrul atenției la MADR în 2016 și anume Legea 150/2016 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor agricole și Legea de vânzare a terenurilor agricole. Aceasta din urmă a fost proiect la care s-a lucrat intens în acest an, iar una dintre variante prezentate la 1 noiembrie prevedea o limită de achiziționare de 150 de hectare pentru persoanele fizice și de cel mult 1.500 de hectare pentru cele juridice. O lună mai târziu, după noi discuții cu agricultorii apărea o nouă formă a proiectului.

"Pe ultima variantă ne-am orientat la niște restricții introduse de alte state membre, respectiv limitarea la 150 de hectare pentru persoanele fizice și 500 de hectare pentru persoanele juridice. Nici aceasta nu i-a mulțumit pe toți producătorii. (...) Deocamdată, această variantă nu a ieșit încă din minister. E clar că nu se mai poate adopta acum. Rămâne pentru viitor", a spus recent într-un interviu pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

În luna mai, la Conferința Națională a Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau a persoanelor străine.

"Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Vă spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiții favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetățenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns și ea să fie ocolită. Sunt tranzacții cu suprafețe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donații, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine", a precizat atunci liderul LAPAR.

Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susținut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții.

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.

În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro.

Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară circa 23% din cele 14 milioane ha teren agricol din România ar fi făcut obiectul tranzacțiilor către străini.

La fel de dezbătută a fost și Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt. Actul normativ a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis, însă normele de aplicare trebuie emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017.

Deși retailerii au avertizat că acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalți actori din piață, inclusiv autoritățile, au lăudat la unison beneficiile pentru producători, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, anunța în noiembrie că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporția de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt.

"Recent a venit de la Comisia Europeană o atenționare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică și completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluții: să renunțăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă", a afirmat pentru AGERPRES Irimescu la 21 noiembrie.

Trei zile mai târziu, Federația Pro Agro își exprimă îngrijorarea față de poziția Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important.

"Considerăm că susținerea cauzei României a fost făcută neadecvat în raport cu efectul asupra producătorilor români și că este necesară mobilizarea autorităților în vederea clarificării aspectelor indicate ca neconforme cu regulamentele UE. În acest sens, prin scrisoarea deschisă adresată domnului ministru al Agriculturii Achim Irimescu și domnului Prim Ministru Dacian Cioloș, dorim să punctăm acele aspecte ce trebuie cât mai grabnic îndreptate, în așa fel încât producătorii români să se apropie de statutul producătorilor din alte state membre UE", se arată în poziția Pro Agro.

De asemenea, Federația Pro Agro susține că au existat presiuni și s-a făcut lobby pentru modificarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, iar ultimele ipoteze lansate "sunt de natură a ne îngrijora", având în vedere că există sincope mari de comunicare atât la nivel intern, cât și în raport cu forul european în tratarea acestui subiect.

În opinia reprezentanților federației, România ar fi trebuit să aibă reprezentanți specializați care să susțină clarificările transmise de Comisia Europeană.

Nu în ultimul rând, reprezentanții Pro Agro susțin că este necesar ca autoritățile din România să se asigure că intenția legiuitorului român este percepută corect la Bruxelles.

Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos și au susținut revizuirea cât mai rapidă a legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece "nu a adus nimic bun nimănui" și, pe lângă riscul de infringement și apariția altor vulnerabilități legale, a produs și "masive bulversări în piață".

Săptămâna trecută, MADR a publicat pe site normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue și neclare, însă în data de 19 decembrie a recomandat reprezentanților hypermarket-urilor, precum și celorlalți factori interesați, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menționat. "După primirea acestora, reprezentanții MADR le vor centraliza și analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanțul agroalimentar", precizează MADR într-un comunicat.

* Fonduri europene, absorbție record într-un singur an Ministrul Agriculturii susținea într-un interviu pentru AGERPRES că a atins o absorbție record de 3,8 miliarde euro într-un singur an, în condițiile în care nu s-a plătit niciodată mai mult de 2,5 miliarde de euro în acest minister.

"Aș menționa cele trei mari obiective ale mele pe care mi le-am propus când am venit în minister și pe care cred că ar trebui să le aibă orice ministru al Agriculturii. În primul rând, absorbția de fonduri și spun că am reușit să plătesc peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an. Nu s-a plătit niciodată mai mult de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni", preciza ministrul Agriculturii.

Ultimele date anunțate de APIA arată că până la data începutul lunii decembrie au fost plătită o sumă de peste 85,14 milioane de euro unui număr de 550.282 de beneficiari care au depus cereri unice de plată în campania din acest an. Această sumă este compusă din 77,95 de milioane de euro din bugetul UE — FEGA (Fondul European de Garantare pentru Agricultura) și 7,189 milioane de euro din bugetul UE — FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) și BN1 (cofinanțare de la Bugetul Național).

De asemenea, până la această dată, plățile finale pentru Campania 2016 s-au autorizat pentru: schema de plată unică pe suprafață (SAPS), schema de plată redistributivă, schema de plată pentru practice agricole benefice pentru climă și mediu (înverzire), schema de plată pentru tinerii fermieri, măsura 13 — Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și măsura 214 — Plăți de agromediu.

* Siguranța alimentară a populației, de la transparență la scandal Liderul de la MADR a intrat anul acesta în centrul unor scandaluri mediatice legate de siguranța alimentară a populației, cel mai popularizat fiind legat de divulgarea numelui unui producător, Lactate Brădet din Curtea de Argeș, la care a fost găsită o cantitate de brânză proaspătă de vacă contaminată cu bacteria E-coli, în contextul în care mai mulți copii au decedat în județul Argeș.

Irimescu a fost acuzat că a dezvăluit public numele firmei unde s-a găsit bacteria E-coli, provocând acesteia pierderi și prejudicii de imagine. Fabrica Brădet s-a închis la finele lunii februarie, dar a fost redeschisă în luna aprilie, după ce DSP și DSVSA Argeș au emis avizele de funcționare, iar lactatele Brădet au fost din nou introduse pe piață.

Pe site-urile de socializare au avut loc o serie de dezbateri pro și contra pe acest subiect, iar numeroase voci din sfera politicului au solicitat premierului demiterea ministrului Agriculturii. Irimescu a căutat să convingă, repetând de câte ori avea ocazia că a făcut public numele producătorului de lactate pentru a evita moartea altor copii, în condițiile în care respectiva firmă nu retrăsese de pe piață lotul de brânză infestată cu bacteria E-coli, așa cum cere legislația europeană.

"Există o legislație europeană foarte clară care spune că în momentul în care s-a depistat un lot cu probleme pentru sănătate și au fost copii morți din cauza Escherichia-coli, ai obligația tu, ca firmă, să retragi de pe piață acest produs. Eu n-am nimic cu firma Brădet, Doamne ferește!. Dar, dacă ai găsit un lot de brânză cu 20 de kilograme contaminat, era obligația lui să și-o retragă de pe piață. N-a făcut-o. Atunci eu, ca să evit să mai moară niște copii, am ieșit și am spus numele firmei. Numele firmei nu se spune decât în asemenea cazuri. Deci el era obligat, nu eu. Eu niciodată nu am afirmat că el a omorât lumea, Doamne ferește!, dar asta este legislația Uniunii Europene", explica ministrul Agriculturii.

Acesta a subliniat recent că nu își reproșează nimic în cazul Lactate Brădet, susținând totodată că a gestionat foarte bine situația, "dar, din păcate, cetățeanul român nu este pregătit, nu cunoaște legislația și nici autoritățile nu au acționat corespunzător".

La o lună de la cazul Lactate Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, stârnea o nouă dezbatere în spațiul public după ce declarase într-un interviu acordat unei publicații financiare că în Romania ajung la consum pești cu viermi iar mezelurile sunt spălate cu oțet. Irimescu a plusat, afirmând că România este piață de mâna a zecea, iar produse expirate din străinătate sunt vândute pe piața din România. În același context, oficialul declara că în timpul mandatului fostului șef de stat ar fi plecat din România către Elveția 35 de miliarde de euro încărcați în camioane.

Traian Băsescu a reacționat rapid la declarațiile lui Irimescu afirmând că ministrul Agriculturii "ori are probleme la cap, ori știe multe adevăruri și trebuie investigate", iar premierul Dacian Cioloș ar trebui să-l pună pe liber. La puțin timp, premierul a declarat că ministrul Agriculturii trebuie să își asume declarațiile pe care le-a făcut, în nume personal, pentru care nu a avut mandat din partea Guvernului.

Pe 11 mai, PSD și ALDE au depus la Camera Deputaților o moțiune simplă pe agricultură sub numele "Achim Irimescu — cel mai mare dezastru din agricultura românească, din perioada post-decembristă", în care au fost prezentate problemele cu care se confruntă fermierii din cauza "unui management neperformant" la minister. Însă votul asupra moțiunii a fost amânat din lipsă cvorum. Trei săptămâni mai târziu, moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților cu 189 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" și 89 de abțineri.

Ulterior, premierul Dacian Cioloș a afirmat că va avea o discuție cu ministrul Achim Irimescu și va lua o decizie în perioada imediat următoare, după o evaluare pe care o va face personal, afirmând totodată că nu există o obligație din partea premierului de a demite ministrul respectiv.

* Nerealizări, eșecuri sau lucruri neterminate? Înființarea unui Fond Mutual, trimiterea la post a atașaților agricoli sau Fondul de Creditare au rămas în stand-by, dar sunt considerate mai mult "lucruri care nu au fost duse până la capăt" decât eșecuri de către șeful MADR. "Unul dintre acestea este Fondul Mutual, care, din primăvară și până acum, a avut cel puțin 20 de proiecte și toate au fost refuzate de unii sau de alții", spune Irimescu.

O altă nemulțumire este legată de numirea atașaților agricoli, care însă ar putea intra în linie dreaptă în luna ianuarie, iar apariția unui Fond de Creditare care ar putea da fermierilor credite cu dobândă sub prețul pieței nu mai devreme de luna mai.

Una peste alta, 2016 a fost un an cu bune și cu rele, cu proiecte începute și nefinalizate, dar care vor intra cu siguranță în atenția noilor veniți la conducerea Ministerului Agriculturii, dacă nu vor apărea alte proiecte importante pentru sector care vor demola ceea ce au făcut predecesorii.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG