RETROSPECTIVA Ministerul Energiei a finalizat Strategia Energetica, dar viitorul Guvern ar putea relua totul de la zero

Data publicarii: 29-12-2016 | Economie

Ministerul Energiei s-a ocupat tot anul de realizarea Strategiei Energetice a Romaniei 2016-2030 si chiar a reusit sa definitiveze proiectul final, insa nu exista nicio certitudine ca viitorul Guvern isi va asuma acest document.

Încă de la învestirea sa în funcție, la finele anului 2015, ministrul de resort, Victor Grigorescu, a anunțat că principala sa prioritate este ca, în timpul mandatului său, România să aibă în sfârșit o strategie energetică. Așa că a început o consultare amplă, la care au participat peste 300 de specialiști din diverse ramuri energetice. Apoi, o companie de consultanță a ajutat la definitivarea strategiei, iar pe 19 decembrie a fost publicat proiectul final. Însă actualul Executiv nu a mai apucat să aprobe documentul, așa că strategia mult așteptată riscă să fie reluată de la zero, dacă viitorul Guvern va veni cu o altă viziune.

Un alt document care a fost finalizat pe ultima sută de metri, în luna decembrie, dar nu a apucat să fie aprobat în Guvern, se referă la modificarea subvențiilor pentru energia regenerabilă, aceasta deși Comisia Europeană și-a dat acordul pentru noile modificări.

AGERPRES a solicitat Ministerului Energiei un bilanț al activității sale din acest an și a primit o listă cu 13 realizări.

1. Definitivarea Strategiei Energetice

"După aproape 10 ani de la ultima revizuire a Strategiei Energetice Naționale, România avea nevoie de o actualizare a proiecțiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung ale acestui sector, pentru a răspunde unor provocări noi, precum îmbătrânirea parcului de agregate de producere a energiei sau potențiala epuizare a resurselor convenționale cunoscute la acest moment.

Forma finală a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 a fost publicată pe site-ul Ministerului Energiei pe 19 decembrie, spun reprezentanții instituției.

Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, este rezultatul unui demers consultativ și analitic amplu realizat de Ministerul Energiei pe parcursul anului 2016, la care au participat peste 300 de specialiști. Procesul de elaborare a fost transpartinic, guvernat de rigoare metodologică, obiectivitate și realism, se mai arată în răspunsul ministerului.

"Strategia Energetică oferă un cadru corect pentru politicile energetice din anii următori, politici asupra cărora, evident, decidenții din fruntea ministerului își lasă propria amprentă. Obiectivele acestor politici trebuie să rămână însă aceleași: înlocuirea unei treimi din parcul de capacități de generare, păstrarea unui rol în mixul energetic pentru cărbune, combaterea sărăciei energetice sau eficientizarea sistemelor de producere a agentului termic", a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, în răspunsul transmis AGERPRES.

2. Măsuri de restructurare în minerit

Reprezentanții ministerului amintesc că zona de minerit a fost preluată într-o situație extrem de fragilă.

"În această activitate nu s-au mai făcut deloc lucrări de investiții în ultimii ani. Oamenii lucrează în condiții extrem de grele cu echipamente și scule depășite. De cele mai multe ori, vorbim despre activități care se desfășoară în zonele din țară unde nu există altă alternativă și acesta este și motivul pentru care mineritul pare o activitate nerentabilă. Prin Comitetul de Coordonare pentru Activitatea Minieră ne-am dorit să trasăm o imagine de ansamblu: să arătăm dacă România mai are acest tip de resursă, dacă ne mai putem baza pe această resursă de subsol și care ar fi punctele slabe", a declarat secretarul de stat Corina Popescu.

Astfel, pe bazele create în urma Comitetului de Coordonare pentru Activitatea Minieră, au fost negociate cu Comisia Europeană măsuri de restructurare finanțate prin intermediul ajutorului de stat, care vor fi implementate în lunile următoare.

O primă măsură în acest sens a fost majorarea ajutorului de stat acordat Societății Naționale Închideri Mine Valea Jiului, SNIMVJ, pentru includerea în programul de închidere a două mine neviabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv minele Lonea și Lupeni, amintesc oficialii ministerului.

"În zona exploatărilor de uraniu, am aprobat un ajutor de salvare în valoare de 62 de milioane de lei pentru Compania Națională a Uraniului. Societatea se confruntă cu dificultăți financiare majore și are nevoie de un proces temeinic de restructurare pentru a putea reintra în piață. La începutul lunii noiembrie, prima tranșă, în valoare de 47,2 milioane de lei, a intrat în conturile societății. CNU este veriga ce completează ciclul nuclear complet al țării noastre, un avantaj unic pe care România îl poate avea în regiune", se mai arată în răspunsul Ministerului Energiei.

3. Deblocarea Planului Național de Investiții (PNI)

După trei ani de la inițierea Planului Național de Investiții (PNI), au fost deblocate investițiile, în condițiile în care la începutul anului, ne aflam în situația de pierde schema de finanțare, amintesc reprezentanții ministerului.

Potrivit acestora, au fost semnate deja contracte aferente unui număr de proiecte în valoare de 503,3 milioane de lei, inclusiv cu Complexul Energetic Oltenia, pentru investițiile de la Ișalnița și Rovinari.

"Mi-aș fi dorit să se fi înscris mai multe companii în program. Am mai primit o cerere de finanțare din partea Complexului Energetic Oltenia pentru un grup de la Termocentrală Rovinari și cererea de finanțare pentru investiția la centrală de la Iernut, din partea Romgaz", a declarat secretarul de stat Cristian Bușu.

Totodată, anul acesta au fost introduse câteva schimbări, printre care înlocuirea contractului-cadru și adaptarea lui la realitățile din piață. "Prin PNI, avem la dispoziție 853 de milioane de lei, contravaloarea certificatelor verzi vândute în perioada 2013-2015", mai susțin oficialii ministerului.

4. Profesionalizarea resurselor umane

În septembrie 2016, au fost desemnați membri în Consiliile de Supraveghere sau de Administrație pentru trei companii din portofoliul ministerului: Complexul Energetic Oltenia, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie și Oil Terminal. Componența noilor consilii a fost selectată în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în urmă unui proces de recrutare demarat în luna aprilie.

Totodată, procesul de recrutare pentru șase membri ai Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica a fost finalizat la începutul lunii decembrie, urmând ca membrii Consiliului să fie numiți în ședința AGA convocată pentru data de 16 ianuarie 2016.

5. Transparență

"Pe parcursul acestui an, am pornit un proces intens de transparentizare a sectorului, astfel încât Ministerul Energiei a devenit parte a Strategiei Naționale Anticorupție, care ne va ajuta în zona de achiziții publice și de transparență instituțională", mai spun reprezentanții instituției.

"Sper ca și programul nostru de colaborare cu societatea civilă să-și facă vizibile roadele în perioada următoare, mai ales că am beneficiat de expertiza a nouă organizații neguvernamentale, care au semnat un protocol de colaborare cu ministerul, prin care urmează să se implementeze un set important de măsuri dedicate spre exemplu achizițiilor publice, avertizorilor de integritate sau codurilor de etică", a declarat ministrul Victor Grigorescu.

6. Implementarea unor mecanisme necesare în sectorul gazelor

Prin completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, s-a instituit un mecanism clar și transparent de formare a prețului gazelor naturale pe piața din România prin stabilirea unei cantități minime de gaze naturale care se tranzacționează transparent și nediscriminatoriu pe bursă, susțin reprezentanții ministerului.

Ei au adăugat că au fost implementate mecanismele necesare instituirii unui mediu competitiv, transparent și nediscriminatoriu pentru derularea tranzacțiilor cu gaze naturale pe piață din România. S-au asigurat premisele pentru valorificarea gazelor naturale din România, la prețuri reale, determinate pe baza cererii și ofertei. S-a avut în vedere asigurarea unui cadru legislativ care să permită asigurarea susținerii financiare prin fonduri nerambursabile ale Comisiei Europene a proiectelor considerate de interes comun la nivel european care urmează să fie dezvoltate în România, în special proiectul BRUA.

"Chiar dacă am avut foarte puțin timp la dispoziție, am reușit să aducem o serie de modificări legislative fundamentale pentru stimularea tranzacțiilor pe piață de gaze. Am construit un mecanism clar și transparent necesar formării prețului la gazele naturale pe piața din România, pentru a da consumatorului final, cetățeanului, pentru prima dată, un mecanism transparent de formare a prețului, prin tranzacții pe bursă. Aceste măsuri erau necesare pentru a consolida un mediu competitiv, transparent și nediscriminatoriu pentru derularea tranzacțiilor cu gaze naturale pe piața din România, la prețuri reale, de piață, determinate pe baza cererii și ofertei", a declarat secretarul de stat Aristotel Jude.

Referitor la această măsură, reprezentanții pieței spun că nu va aduce mari îmbunătățiri, atâta vreme cât obligațiile producătorilor și cele ale furnizorilor nu sunt similare. Așa că nici acum cererea din piață nu se va întâlni cu oferta.

7. Programul de Electrificare

Oficialii Ministerul Energiei mai spun că instituția este pentru prima dată partener în cadrul Memorandumului de înțelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Guvernul României privind implementarea Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2014-2021, prin care pentru sectorul de energie sunt alocate fonduri în valoare de 63 de milioane de euro.

Ministerul Energiei a demarat realizarea proiectului Prima Lumină, prin care vor fi electrificate 10.000 de case fără acces la rețeaua de electricitate, cu finanțare norvegiană, în cadrul mecanismului. Proiectul se află la etapă inventarierii locuințelor ce vor fi incluse în program, se mai arată în răspunsul ministerului.

Totuși, "prima lumină" va mai întârzia pentru locuitorii caselor izolate, în condițiile în care ministerul încearcă de luni bune să inventarieze aceste locuințe, potrivit unor surse din zona de implementare a proiectului.

8. Inițierea unei reforme în sectorul regenerabilelor

"După aproape 11 luni de discuții cu toate părțile interesate în sectorul regenerabilelor din România, a fost finalizat proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. La baza proiectului au stat discuțiile din cadrul grupului de lucru și concluziile unui studiu realizat de un consultant independent (Economic Consulting Associates) referitor la potențiale măsuri de modificare a legislației românești privind energia din surse regenerabile", spun reprezentanții ministerului.

Această reformă elimină mecanismul de stabilire anuală a unei cote pentru energia regenerabilă, impredictibil și netransparent, prin stabilirea unei cantități fixe de certificate verzi care urmează a fi absorbite în piață, până la finalul schemei de sprijin, în 2031. Comisia Europeană a aprobat aceste modificări pe 16 decembrie.

"Astfel, a fost identificată o soluție de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă, decizia privind adoptarea reformei rămânând la latitudinea unui Guvern politic, care are susținerea Parlamentului. Lipsa unei decizii în timp util privind adoptarea reformei pieței producătorilor de energie regenerabilă nu trebuie să afecteze consumatorul final, continuarea actualului sistem de cote anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, urmând a se face în conformitate cu recomandările ANRE, potrivit prevederilor legale", mai afirmă oficialii ministerului.

9. Restructurarea companiilor de stat din energie

"Ministerul Energiei a demarat procese ample de restructurare a unor societăți energetice care generau pierderi financiare semnificative, cifrate la 4,2 miliarde de lei, în ultimii trei ani, în special la Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara și Compania Națională a Uraniului. În urma măsurilor întreprinse, indicatorii financiari ai CEO s-au îmbunătățit semnificativ existând perspectiva ca exercițiul financiar 2016 să se încheie fără pierderi, după ce, la finele anului 2015, societatea înregistra pierderi de peste 900 de milioane de lei", se mai arată în retrospectiva prezentată de minister.

Electrocentrale București a intrat în procedură de reorganizare ca urmare a intrării în insolvență a principalului beneficiar, RADET București. Au fost adoptate măsuri care să permită continuitatea furnizării agentului termic în Capitală, asigurarea aprovizionării societății cu gaze naturale, restructurarea și eficientizarea activității companiei, mai arată oficialii ministerului.

10. Susținerea cercetării în domeniul energiei

Ministerul Energiei mai arată că a obținut o finanțare din Fondul Bilateral pentru o vizită științifică în Norvegia, pentru 12 cercetători de la 7 institute de cercetare din domeniul energiei și 2 centre universitare (București și Cluj-Napoca).

O parte dintre participanții la vizită deja au stabilit un dialog constructiv cu parteneri norvegieni, în vederea dezvoltării unor proiecte comune.

"Am reunit principalele institute de cercetare din România în sectorul energetic și am reușit să facilităm o serie de vizite de lucru prin schimb de experiență în Norvegia, acțiune soldată deja cu parteneriate concrete pentru perioada următoare. Sper că acești pași făcuți de noi să se instituționalizeze cât se poate de rapid și să avem un organism dedicat cercetării la Ministerul Energiei", a mai arătat ministrul Victor Grigorescu.

11. Parteneriat cu Statele Unite ale Americii în domeniul energetic

"A fost inițiat un dialog de substanță cu Statele Unite ale Americii în sectorul energetic, concretizat prin intermediul celor două vizite oficiale în cursul anului 2016 și prin desfășurarea a două sesiuni ale Grupului de Lucru pentru energie dintre cele 2 state. În termeni concreți, am sprijinit creșterea investițiilor americane în sectorul exploatării resurselor offshore din Marea Neagră, implicarea unor companii americane în preluarea unor câmpuri petroliere și gaziere din România, implicarea în activități de explorare pentru identificarea de noi resurse în acest sector", potrivit oficialilor ministerului.

Aceștia spun că au promovat un program solid de colaborare în domeniul cercetării, prin susținerea de parteneriate concrete între institutele de cercetare din România, inclusiv din sectorul nuclear, și organisme similare din SUA. "Ca prim pas, partea americană ne-a oferit acces la programul Internațional Visitor Leadership Program (IVLP), finanțat de Departamentul de Stat al SUA, dedicat cercetării în domeniul energetic", au continuat reprezentanții ministerului.

12. Infrastructura de transport

A fost obținută finanțare europeană nerambursabilă de circa 180 milioane de euro pentru 528 de kilometri de conductă nouă de gaze (BRUA). Interconectorul de gaze naturale cu Bulgaria a fost inaugurat la data de 11 noiembrie 2016, fiind un element esențial pentru creșterea securității energetice a României, mai ales în ceea ce privește diversificarea pe termen mediu și lung a surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

"Ministerul Energiei a avut o contribuție foarte importantă la finalizarea interconectorului de gaze naturale între România și Bulgaria, dezvoltat de compania Transgaz, dar și la aprobarea finanțării și dezvoltarea proiectului BRUA, cel mai mare proiect de infrastructură energetică din ultimii ani. Peste 528 de kilometri de conducta nouă, operabilă la mare presiune, vor străbate România de la sud la vest, deschizându-ne noi opțiuni pentru achiziția și tranzitul de gaze naturale în regiune. Am operaționalizat la nivelul Ministerului Energiei Autoritatea pentru Proiecte de Inters Comun, care va gestiona, împreună cu operatorul de transport, întregul proces complex de implementare", a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

13. Consolidarea rolului în UE

"România este astăzi într-o creștere de formă la nivelul poziționării regionale și internaționale în sectorul energetic. România ar putea găzdui anul viitor reuniunea CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity), care reprezintă principalul forum de securitate energetică și cooperare regională din această parte a Europei, forum în care sprijinim și acțiunile altor state, care nu sunt membre UE, dar care împărtășesc aceleași deziderate sau au aceleași îngrijorări, precum Republica Moldova", mai spun oficialii Ministerului Energiei.

Potrivit ministrului Energiei, "România va organiza în 2018 reuniunea Cartei Internaționale a Energiei la București, în contextul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice și a asigurării unei tranziții de succes a sistemului energetic mondial către energie mai curată și impact redus asupra mediului. România are deja, de anul viitor, un vicepreședinte al Conferinței Cartei Energiei și se va implica și în gestionarea altor organisme asociate Cartei, în semn de recunoaștere a constribuției angajamentului nostru de a ne asumă un rol regional adecvat.

Nu în ultimul rând, Minsterul Energiei a reluat eforturile de aderare la organizațiile internaționale în domeniul energiei de sub egida OCDE, pentru a permite extinderea colaborării internaționale și dezvoltarea de noi oportunități pentru sectorul energetic românesc, dar și o afirmare corectă și coerentă a contribuției noastre la dezvoltarea unui sector energetic european sustenabil pe termen mediu și lung, se mai arată în răspunsul ministerului.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG