Dumitru Costin: Suntem cea mai 'urata' piata de munca din intregul spatiu european

Sindicatele asteapta pentru anul urmator punerea la punct a legislatiei in domeniul muncii, "punctele fierbinti" fiind salariul minim pe economie si legea salarizarii unitare, potrivit liderilor sindicali Dumitru Costin si Bogdan Hossu.

Președintele BNS, Dumitru Costin, a menționat că toate propunerile de modificări în ceea ce privește legislația muncii și cea a negocierilor colective au fost transmise Comisiei de muncă din Camera Deputaților și că acestea ar putea fi rezolvate în primul trimestru al anului viitor cu un minim efort politic.

"Prima țintă ar fi punerea la punct a legislației muncii și a legislației negocierilor colective. Avem toate propunerile de modificări legislative, se află la Comisia de muncă a Camerei, care este ultima comisie de dinaintea plenului, întrucât modificările la legislația la care m-am referit eu țin de Camera Deputaților. Sunt parcurse toate etapele. Deci, cu un minim de efort politic s-ar putea ca aceste lucruri să fie rezolvate în primul trimestru al lui 2017. De ce astea sunt prioritare? Sunt prioritare pentru că modificările de legislație din 2011 au adâncit crizele din piață muncii. Suntem cea mai "urâtă" piață de muncă din întreg spațiul european, în sensul în care avem aproape 40% din total lucrători cu contracte de muncă înregistrate la valoarea salariului minim, ceea ce arată un anumit tip de comportament al angajatorilor, dar și o structură de business, o structură de investiții care nu e favorabilă României pe termen mediu și lung. De asta e nevoie să umblăm rapid în elementele care țin de legislația muncii în general și a negocierilor colective în principal", a declarat Dumitru Costin.

El a subliniat că în prezent a scăzut capacitatea de negociere a angajaților, ca urmare a modificării legislației, ceea ce a făcut ca un procent foarte mic de salariați "să fie acoperiți de contracte colective de muncă, existând județe unde doar 3-4% dintre salariați sunt incluși în CCM".

Totodată, Costin a afirmat că are multe așteptări de la viitorul Guvern, dar mai ales să își respecte angajamentele.

"Ar fi o surpriză plăcută. Ar fi primul Guvern politic care de 27 de ani, odată ce a câștigat alegerile cu un program, vine la guvernare și îl pune în aplicare", a spus liderul BNS.

Legislația muncii este o prioritate și pentru președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care s-a arătat nemulțumit de modul de distribuire a creșterii economice.

"O chestiune este legată de legislația muncii și, indirect, de modul de distribuire a creșterii economice între capital și lucrători, care la noi în țară este complet deformat și care ar trebui refăcut pe distribuția clasică, în sensul în care să fie numai 40% pentru capital și 60% pentru salariați.(...) Sperăm să se facă și modificarea legislației muncii, care astăzi de fapt omoară unul dintre instrumentele principale ale distribuției creșterii economice, care este contractul colectiv de muncă, în sensul în care interzice prin lege contractul unic la nivel național și practic, prin condițiile legislației actuale, blochează realizarea de contracte colective la nivel sectorial", a precizat Hossu, care a mai menționat, printre priorități, și negocierile privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul viitor.

În ceea ce privește salariul minim pe economie, liderul Cartel Alfa și-a exprimat speranța ca acesta să se stabilească din februarie, iar PSD să-și respecte angajamentul luat în campania electorală.

"Pe salariul minim, ceea ce sperăm este să se țină angajamentul, să se stabilească de la 1 februarie, pentru că probabil abia din ianuarie vom avea un nou Guvern. Deci, noul Guvern, în procedura de urgență, să stabilească salariul minim la nivelul angajamentului public luat de PSD în timpul campaniei electorale, respectiv de 1.450 de lei. De asemenea, sperăm să existe continuarea activității, a acelui studiu legat de salariul minim, pentru că trebuie totuși o politică echilibrată, care trebuie făcută împreună cu partenerii sociali și sperăm ca, undeva la jumătatea anului, să avem chiar studiul finalizat și, în același timp, să existe și un acord asupra modului de creștere a salariului minim în România și, hai să spunem, echilibrarea acestui mecanism, instrument important".

În schimb, Dumitru Costin consideră că "normal ar fi ca noul Guvern să convoace Consiliul Național Tripartit pentru dialog social, să ia în calcul sau să propună partenerilor sociali valoarea de salariu minim, să aibă loc un proces de consultări, o evaluare și după aceea să ia o decizie, decizie care trebuia luată până la sfârșitul acestui an".

Referitor la Legea salarizării unitare, Bogdan Hossu și-a exprimat speranța ca în 2017 să fie făcută o reanalizare a Legii 284, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice și să fie făcute corecțiile necesare.

"Proiectul lui Cioloș nu este fericit deloc, pentru că de fapt nu dă nicio motivație a muncii și, mai mult, dă niște aberații (...) Ceea ce noi sperăm este să se facă o reanalizare a lui 284 (Legea 284 n.r) și, plecând de la 284, legea în vigoare de fapt, să se facă corecțiile respective și, în același timp, să se păstreze echitatea intersectorială.(...) Al doilea lucru, element de bază pentru o lege unitară, este că baza 1 trebuie să fie egală cu salariul minim garantat în plată. În momentul în care nu se face acest lucru, înseamnă că orice sistem aș crea, practic în 2-3 ani de zile nu face decât să aplatizeze și să comaseze gradațiile sau funcțiile mici în general, datorită faptului că majorarea salariului minim nu mai respectă sistemul respectiv. Nu în ultimul rând, un principiu de bază ar fi să existe o diferență între două clase succesive care să dea o motivație lucrătorului de a crește în performanță, pentru că ăsta era un defect al proiectului lui Pîslaru (Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, nr), acela că între 2 clase succesive, pentru primele 41 de clase, diferența era între 4 lei și 10 lei. Dacă motivația nu este cel puțin la nivelul de 10-15 euro, în echivalent asta înseamnă 50-70 de lei, între două clase succesive, înseamnă că nu există nicio tentație pentru lucrător ca să își mărească performanțele, pentru că practic evoluția lui în carieră este nulă, din punct de vedere al motivării financiare, nu sub altă formă", a spus liderul Cartel Alfa.

Și în opinia liderului BNS, proiectul Legii salarizării elaborat de Cabinetul Cioloș "face harcea-parcea ierarhiile în interior".

"Mai realist ca și abordare în structură, adică un proiect care să nu creeze distorsiuni majore e cel al Rovanei (fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb). Mă refer la structură, însă e ușor nerealist în ceea ce privește efortul financiar. Celălalt, al lui Cioloș, presupune un efort financiar mai mic decât cel al Rovanei, însă face harcea-parcea ierarhiile în interior. Ierarhiile astea nu sunt venite din stele, ierarhiile astea au fost generate de o muncă temeinică, făcută preț de aproape un an de zile, de un grup de experți al Băncii Mondiale, care au fost plătiți de Guvernul României și care au lucrat cot la cot cu noi pentru a scoate niște ierarhii cu cap și coadă, articulate, care să țină cont de anumite principii, roluri, responsabilitate, complexitatea muncii în sectorul public, pentru fiecare funcție în parte. Proiectul lui Cioloș a făcut efectiv harcea-parcea acele concepte, acele principii și acele ierarhii, care erau stabilite în legea 284", a explicat Costin.

El a dat ca exemplu sectorul de apărare și ordine publică, unde proiectul "vine cu aberații".

"Vă dau un singur exemplu, pe sectorul de apărare și ordine publică vine cu o aberație, în opinia noastră, pe care am și comentat-o la vremea respectivă și am și transmis-o oficial lui Cioloș și Pîslaru, adică să pui astăzi în România, când ai armata profesionistă, așa e definită, să pui coeficient 1, adică salariul minim pe economie, mi se pare o aberație. Nu poți. Un soldat profesionist presupune instrucție, pregătire, lucru în echipă, în comandă, utilizarea armamentului aflat în dotare, are o mulțime de roluri și responsabilități un soldat profesionist, chiar dacă e cel mai mic din ierarhiile armatei române, plus riscarea vieții. Soldatul profesionist îl pui egal cu lucrător necalificat, adică muncă brută, pe care o poate face oricine. Sunt o multitudine de erori conceptuale în cabinetul lui Cioloș", a mai spus Dumitru Costin.

Sursa: Agerpress