RETROSPECTIVA 2017 Fiscalitatea romaneasca, de la impozitul pe gospodarie la "revolutia" din noiembrie

Data publicarii: 25-12-2017 | Economie

Schimbarea filosofiei de taxare a veniturilor personale, prin trecerea la impozitul pe gospodarie, si decizia de transfer a contributiilor sociale de la angajator la angajat au reprezentat cele mai dezbatute subiecte de ordin fiscal în acest an.

În 4 ianuarie, candidatul propus sa preia Finantele, Viorel Stefan, vorbea, la audierile din Parlament, despre unificarea legislatiei fiscale într-un Cod economic cu maximum 50 de taxe. Viorel Stefan a devenit ministru al Finantelor iar prima prevedere a proiectului de Cod economic, care a "rasuflat" în presa în luna aprilie, vorbeste despre introducerea unui impozit de 10% pe venitul global al gospodariilor, în fapt o resuscitare a unei idei vechi vehiculata constant în spatiul public, respectiv aceea de a înlocui cota unica de impozitare cu un impozit progresiv.

Potrivit proiectului Codului Economic, fiecare gospodarie ar fi urmat sa beneficieze de un punctaj acordat în functie de numarul membrilor de familie si de un plafon neimpozabil.

Proiectul prevedea si o serie de deduceri, incluzând bursele, indemnizatiile pentru copii, contributia de sanatate platita, prima de asigurare obligatorie pentru casa si masina sau programele educationale pentru copii precum before si after school sau gradinite particulare, dar si abonamente la sala fitness, gimnastica, dans, alte activitati sportive. Veniturile mai mici de 2.000 de lei nu se impozitau.

"Reteta de globalizare a veniturilor va genera o crestere a bazei de impozitare. Astazi, în România exista 360.000 de contracte de munca part-time ca unica sursa de venit. Aici vorbim de o zona de munca la gri. Contractul se face pe suma mica, dar e putin credibil ca cineva poate sa traiasca dintr-un venit. Prin globalizarea veniturilor nu mai au scapare. Facem globalizarea tuturor veniturilor si daca ele se situeaza sub 2.000 lei, atunci e zero (impozitul n.r.). Gospodarie, în spiritul viitoarei legi, din perspectiva fiscala, înseamna un grup de persoane care pot sau nu sa fie rude, dar gospodaresc împreuna si atunci accepta pe propria declaratie sa se înregistreze la fisc cu patrimoniu comun. Atunci unul dintre ei devine reprezentantul lor în relatia cu fiscul, iar între reprezentantul lor si fisc va fi consultantul fiscal", a explicat ministrul Finanteor, Viorel Stefan.

Toate calculele gospodariilor urmau sa fie realizate de un consultant fiscal, un "medic al gospodariei fiscale" dupa cum l-a numit ministrul Finantelor. Autoritatile vorbeau despre circa 35.000 de consultanti fiscali în conditiile în care, potrivit companiilor de profil, în România sunt certificate 4.000 - 5.000 de persoane pentru aceasta profesie, din care o parte sunt consultanti inactivi, adica nu profeseaza, pentru ca lucreaza la Fisc.

Conform propunerii de globalizare a veniturilor pe gospodarie, angajatorul nu mai retine la sursa impozitul pentru angajat, acesta putând sa foloseasca sumele în folosul personal. .

* Analistii au rezerve serioase cu privire la globalizarea veniturilor

Propunerea globalizarii veniturilor personale este primita cu rezerve de consultantii în materie de fiscalitate care arata, pe de o parte, ca un asemenea demers are nevoie de ani buni înainte de a fi aplicat si, pe de alta parte, ca Fiscul nu este înca pregatit logistic pentru aplicarea unei asemenea masuri. Totodata, acestia atrag atentia asupra faptului ca poporul trebuie educat în vederea unei întelegeri corecte a mecanismului.

"Se pleaca de la prezumtia ca toti contribuabilii din România sunt educati fiscal si financiar, sa înteleaga ca trebuie sa se înregistreze fiecare gospodarie. Vorbim de înregistrarea a 7 milioane de gospodarii la un ANAF care în prezent abia face fata înregistrarilor de TVA, de PFA (persoana fizica autorizata - n.r.). ANAF în momentul de fata nu a emis decizii de impunere pentru contributiile de sanatate din 2012 si nu reuseste sa emita deciziile de impunere pe sistemul simplificat al cotei unice decât între 3 si 6 luni de la depunerea declaratia de venit. Cam asta este capacitatea ANAF", a declarat, la sfârsitul lunii aprilie, Angela Rosca, membru în Consiliul director al Romanian Business Leaders (RBL) si managing partner TaxHouse, într-o conferinta de presa.

La rândul sau, Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru în cadrul Coalitiei pentru Dezvoltarea României (CDR), considera ca trimiterea a sute de angajati sa-si plateasca singuri taxele va fi un lucru 'foarte delicat' iar la momentul actual suntem putin prea tineri sa implementam sistemul de impozitare pe gospodarie.

"În toate tarile din Uniunea Europeana, angajatorul retine impozitul pe salarii. România înteleg ca vrea sa faca exact invers. Va fi foarte delicat sa trimiti 1.000 de angajati, de exemplu, sa-si plateasca singuri taxele. Este vorba despre un impozit ce va trebui platit pentru anul urmator. În 2018, va exista practic un gol de încasare. Eu cred ca, la acest moment, suntem putin prea tineri sa avem un astfel de sistem. Zona aceasta trebuie mult mai bine pregatita si din perspectiva conformarii voluntare ne-ar mai trebui câtiva pasi. Sunt state în care societatea democratica are zeci, chiar sute de ani si, încet, încet, au trecut la acest sistem sau nu", a explicat Anghel.

Reprezentantul CDR a sustinut ca ideea introducerii acestei cote unice de impozitare a aparut în SUA în anii '70, ca reactie la complexitatea tot mai mare a legislatiei fiscale de la ei. El a aratat chiar ca, la acest moment, Codul fiscal american este de peste 10 ori mai mare decât Biblia.

Mai mult, acesta vorbeste, în context, despre viabilitatea cotei unice, adoptata de România în 2005.

''Daca îmi aduc aminte bine, imediat dupa implementarea cotei de impozitare unice, veniturile fiscale au crescut de la 17 miliarde de euro la 23 de miliarde de euro, iar ponderea în PIB a crescut de la 27,7% la 28,5%. Asta în ciuda unei cote de impozitare mai scazute decât sistemul anterior. Acest sistem al cotei unice a creat, la acel moment, peste 150.000 de locuri de munca ce pâna atunci erau nefiscalizate si a reusit sa scoata la suprafata veniturile din zona gri sau neagra a economiei'', a subliniat oficialul CDR.

La rândul sau, reprezentantul Deloitte România, Dan Badin, arata ca o schimbare majora a modalitatii de fiscalizare nu trebuie facuta din scurt, din acest motiv nu ar fi oportun ca proiectul privind impozitarea globala a gospodariilor sa intre în vigoare chiar de anul viitor.

Acesta a explicat ca un asemenea proiect are nevoie, înainte de a fi adoptat, de dezbateri publice ample, de educarea populatiei si de rezolvarea problemelor administrative, astfel încât aplicarea lui sa rezolve probleme, sa aduca beneficii si nu doar "sa aduca schimbare de dragul schimbarii".

"Din punctul meu de vedere, as zice ca o astfel de lege poate nu ar fi oportun sa intre în vigoare de anul viitor, asa cum se doreste. O astfel de lege, care aduce o schimbare majora în modalitatea de fiscalizare, trebuie în primul rând sa fie supusa unor dezbateri publice ample, generoase, astfel încât sa ne asiguram ca forma finala va rezolva probleme si va aduce niste beneficii. Nu doar sa aduca o schimbare de dragul schimbarii. Un al doilea lucru care mi se pare extrem de important îl reprezinta educarea populatiei. Nivelul de educatie financiara în România este unul dintre cele mai mici din UE, deci este nevoie de timp, oameni, bani, efort. A treia problema este cea administrativa, care ar trebui rezolvata înainte de a intra în vigoare o astfel de lege. În alte tari, când are loc schimbare legislativa majora, se fac analize, evaluari, consultari care pot sa dureze, trei, cinci ani. Câteodata trec si 10 ani de la initierea discutiilor pâna la intrarea în vigoare. La noi se întâmpla în mai putin de un an. As spune ca suntem foarte optimisti. Putem sa o facem, pentru ca pâna la urma nu este nevoie decât de vointa politica pentru a aproba o lege, dar cred ca problemele administrative si efortul populatiei de a-si face declaratiile si de a calcula corect vor fi destul de mari", a explicat Dan Badin, partener coordonator Servicii fiscale si juridice în cadrul Deloitte România.

Totodata, acesta atragea atentia asupra faptului ca este neclar ce interes vor apara consultantii fiscali, atâta timp cât vor fi platiti de stat, dar vor lucra în beneficiul contribuabililor.

* Split TVA, masura optional-obligatorie

Consultantii nu terminasera de facut calcule, românii erau în vacanta de vara cu noul impozit mai mult sau mai putin digerat când dinspre Finante vine o noua propunere: split TVA. Este vorba, în principal, despre conturi separate pentru încasarea si plata impozitului.

"Plata defalcata a TVA este un mecanism introdus pentru a creste gradul de colectare a TVA la buget, pentru a crea un echilibru în piata între agentii economici, pentru ca astazi exista o diferenta mare între cei care nu platesc TVA si-l folosesc în alte scopuri si cei care sunt de buna credinta si fac aceste plati. Pentru acest mecanism s-a stabilit un termen de 1 ianuarie 2018, termen obligatoriu de implementare, cu un termen optional de 1 octombrie", a afirmat ministrul Finantelor, Ionut Misa, la sfârsitul lunii august.

Masura ar fi trebuit sa devina obligatorie din ianuarie 2018 si optionala chiar din luna octombrie a acestui an. Pâna în 10 octombrie, însa, mai putin de 300 de firme aplicasera pentru mecanismul platii defalcate a TVA, potrivit unor surse din ANAF.

Propunerea nu ramâne fara ecou în mediul de afaceri, iar parerile merg pâna în punctul în care se afirma ca România va intra în procedura de infringement daca va aplica plata defalcata a TVA.

Potrivit lui Daniel Anghel, membru în boardul Consiliului Investitorilor Straini, faptul ca non-rezidentii vor fi obligati sa-si deschida conturi bancare în România contravine principiului liberei circulatii a capitalului în Uniunea Europeana, asa cum prevede tratatul de aderare. De asemenea, faptul ca statul intervine între doi agenti economici cu un cont bancar obligatoriu de TVA înseamna ca, practic, se schimba regulile din directiva privind TVA si trebuie solicitat acordul Comisiei Europene.

Oamenii de afaceri nu cred nici în atingerea scopului declarat al acestei masuri, respectiv reducerea evaziunii fiscale.

"Split TVA, ca si concept, are în substanta si reducerea evaziunii fiscale. Practic, însa, pentru a urmari acest scop, de reducere a evaziunii fiscale, ar trebui ca ANAF sa aiba o analiza de risc performanta care sa fie automatizata si care sa raspunda în timp real, pentru ca, în acele trei zile, ei ar trebui sa recunoasca profilul unui potential evazionist si atunci am putea sa spunem ca acest sistem de split TVA urmareste si reducerea evaziunii fiscale. Pâna în momentul în care analiza de risc a ANAF nu este una informatizata, cu baze de date integrate cu mai multe autoritati, îmi este greu sa cred ca în trei zile vor avea suficiente informatii sa îsi dea seama de profilul acelui contribuabil. Aici este marea problema", explicat Daniel Anghel.

În aceste conditii, reprezentanti din mediul de afaceri avanseaza propunerea ca split TVA sa fie o masura optionala, sa se aplice doar în relatiile dintre persoane juridice si companiile aflate în insolventa si faliment.

În final, autoritatile decid, la sfârsit de octombrie, ca plata defalcata a TVA va fi optionala pentru toti agentii economici, mai putin cei aflati în insolventa si cei care au datorii peste un anumit plafon la plata TVA.

* Accizele cresc de doua ori în doua saptamâni

O alta masura care nu a trecut neobservata în acest an este majorarea accizelor, etapizat, de la 15 septembrie si 1 octombrie, cu câte 0,16 lei/litru.

Potrivit unui comunicat al Executivului, remis AGERPRES, aceste niveluri ale accizelor pentru carburanti sunt valabile pâna în anul 2022, inclusiv.

"Masura este luata în conditiile în care nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro stabilit de Banca Centrala Europeana pentru prima zi lucratoare din luna octombrie 2016, sunt foarte aproape de limita minima prevazuta de legislatia Uniunii Europene. De asemenea, s-a constatat ca, desi diminuarea fiscalitatii efectuata la începutul anului 2017 a vizat reducerea preturilor de piata ale carburantilor, reducerea preconizata a fost atenuata ca urmare a faptului ca preturile fara taxe ale carburantilor au înregistrat cresteri, astfel încât, în prezent, ponderea taxelor în pretul carburantilor este cea mai redusa din UE, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE", se spune în comunicat.

* "Revolutia" din noiembrie

Contributiile sociale vor trece de la angajatori la angajati începând cu 1 ianuarie 2018, arata sec o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Codului Fiscal, adoptata în zi de sarbatoare, 8 noiembrie. Concomitent, impozitul pe venit se va reduce, de la 1 ianuarie, de la 16% la 10% pentru salariati, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor.

Se schimba, de asemenea, si regimul de impozitare pentru microîntreprinderi care vor plati un impozit de 1% la venituri daca au afaceri de pâna la un milion de euro. Modificarea, în acest caz, este ca se majoreaza de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor pâna la care o companie este considerata microîntreprindere si, în consecinta, impozitata pe venituri si nu pe profit.

Revenind la transferul contributiilor sociale de la angajat la angajator, potrivit Ministerului Finantelor, nivelul contributiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel ca din totalul de 39,25% contributii platite la un salariu brut se vor plati 37,25%. Din totalul de 22,75% contributii datorate de angajator, 20 de puncte se transfera catre salariat.

Calculele de la Finante arata ca, în total, din salariul brut, 35% vor fi contributii retinute de angajator în numele salariatului, iar contributiile ramase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (dupa transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical, creante salariale.

Ministerul mai arata ca acestea din urma vor fi cuprinse într-o singura contributie, care se va numi contributie asiguratorie pentru munca.

De asemenea, o alta simplificare adusa de aceasta ordonanta în privinta trecerii contributiilor sociale catre salariati consta în faptul ca din cele noua contributii platite în prezent de salariat si angajator vor ramâne doar trei, respectiv contributia pentru pensie (CAS) - platita pentru salariat, contributia pentru sanatate (CASS) - platita pentru salariat si contributia asiguratoare pentru munca - suportata de angajator.

"Totodata, MFP mentioneaza ca scad contributiile pentru conditiile la pensie pentru conditii deosebite sau speciale de munca. Astfel, CAS pentru conditii deosebite de munca scade de la 31,3% la 29% (-2,3 p.p.) si CAS pentru conditii speciale de munca scade de la 36,3% la 33% (-3,3 p.p.).

În privinta românilor care desfasoara activitati independente (medicii, avocatii, notarii, jurnalistii, scriitorii, artistii etc.), acestia nu vor mai plati contributii sociale raportate la sumele obtinute din aceste activitati. Aceste contributii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

În sprijinul deciziei de transfer al contributiilor sociale, Ministerul Finantelor aduce argumente precum o diminuare anuala a "muncii la negru" de circa 10% si încasari suplimentare de circa 3 miliarde lei.

"Reducerea cotei totale a contributiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, concomitent cu masura ca obligatiile privind contributiile sociale (CAS si CASS) sa fie exclusiv ale persoanelor fizice, are un impact nesemnificativ la nivel macroeconomic. Costul fortei de munca nu se majoreaza decât marginal în cazul unor contracte negociate anterior în valoare neta. Ca urmare, competitivitatea firmelor nu va fi afectata. Semnificativ este impactul asupra mediului de afaceri din perspectiva simplificarii administrative, ca urmare a reducerii numarului de contributii sociale si, mai ales, ca urmare a eliminarii unor obligatii ale angajatorului", explica MFP.

Potrivit sursei citate, impactul este mai pronuntat asupra întreprinderilor mici si mijlocii având în vedere ca acestea au la dispozitie mult mai putine resurse materiale si de timp disponibile pentru a face fata obligatiilor impuse de reglementari.

Ministerul mai spune ca masurile fiscale propuse în domeniul impozitului pe venit au, de asemenea, un impact social semnificativ.

"În primul rând, veniturile si câstigurile salariale nete se vor majora, asigurând cresterea puterii de cumparare a lucratorilor, fara o presiune suplimentara asupra costului fortei de munca a angajatorilor. Acoperirea cererii ca urmare a cresterii puterii de cumparare va presupune indirect si locuri de munca noi pentru oferta suplimentara necesara, dar si o intensitate mai mare a muncii, care se va reflecta în venituri mai ridicate. În conditiile unui transfer bugetar catre angajati de circa 13,7 miliarde lei în anul 2018 si a cresterii economice suplimentare, se estimeaza ca este posibil sa se creeze un numar de circa 50.000 locuri de munca", se spune în document.

* Calculele consultantilor si reactia sindicatelor

Imediat vin calculele consultantilor fiscali care arata ca angajatorii ar trebui sa creasca salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma neta pe care o primeste angajatul, în urma transferului contributiilor.

'Proiectul de modificare a Codului Fiscal stabileste reducerea impozitului pe venit la 10% si a contributiilor totale cu 2 p.p. Angajatul va datora contributia sociala de 25% si contributia de sanatate de 10%, iar angajatorul contributia asiguratorie de munca de 2,25%. Calculele arata ca, în cazul unui salariu net de 3.000 de lei, costul complet (însemnând pe lânga suma neta platita angajatului, contributiile datorate de angajator, respectiv de angajat si impozitul pe venit) va scadea anul viitor, daca se aplica aceste modificari, cu 0,3% (17 lei). Având în vedere ca va avea loc un transfer aproape integral al contributiilor sociale si de sanatate în sarcina angajatului, angajatorii ar trebui sa creasca salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma neta pe care o primeste acesta în prezent', a declarat, pentru AGERPRES, Raluca Bontas, partener Deloitte România.

Nici dinspre sindicate reactiile nu întârzie sa apara. Acestea acuza faptul ca, de la 1 ianuarie 2018, salariatii vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurari de sanatate, ei vor fi cei care vor trebui sa suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, someri, asistati sociali, personal monahal, detinuti etc.

Într-o declaratie pentru AGERPRES, la începutul lunii noiembrie, presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, afirma ca România este prima tara din Uniunea Europeana care încearca acest experiment social, unde angajatul va avea o contributie de 90% la sistemul de securitate sociala, ceea e ce contra curentului european.

În plus, sindicatele ridica si problema angajatorilor aratând ca se mizeaza numai pe bunele lor intentii si nu pe certitudini ca salariile vor creste pentru ca salariatul sa nu suporte consecintele majorarii contributiilor sale.

"Salariul nu se taie, pentru ca, potrivit legislatiei în vigoare, discutam de un salariu brut. Problema este ca prin transfer am acelasi salariu brut, numai ca fiscalitatea mea, ca si lucrator, creste. E adevarat ca scade impozitul pe venit, de la 16% la 10%, dar în acelasi timp taxele sociale pe care le suport ca lucrator cresc de la 16,5% la 35%. Din acest punct de vedere e o crestere de fiscalitate, care se va reflecta nu în valoarea salariului brut, ci în valoarea salariului net, cu care voi pleca acasa. Angajatorii nu si-au luat angajamentul ferm ca vor creste, Guvernul se bazeaza pe promisiunea si bunele lor intentii legate de acest lucru, dar discutam de 3 milioane, nu de salariatii care sunt astazi la salariul minim pe economie, care vor vedea o crestere de 97 de lei pe net, nu discutam de sectorul bugetar, care are prevazuta o crestere de 25%, ceea ce înseamna pe net o crestere de circa 4%, ci discutam de restul lucratorilor din România care vor fi afectati", a explicat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.

În context, sindicatele merg la Avocatul Poporului aratând ca transferul contributiilor încalca "brutal" prevederi din Constitutie.

Pe de alta parte, investitorii acuza din nou graba cu care au fost adoptate aceste masuri.

"AmCham Romania îsi exprima îngrijorarea cu privire impactul masurilor de politica fiscala anuntate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât si din punct de vedere al sustenabilitatii bugetare. În plus, aceste masuri multiple intervin la scurt timp dupa introducerea mai multor modificari de politica fiscala, în acelasi regim de adoptare rapida, ceea ce creeaza instabilitate si confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor masuri precum si cu privire la procedura lor de implementare. În viziunea AmCham Romania, atât frecventa modificarilor fiscale adoptate în regim de urgenta, cât si impactul financiar si administrativ, îngreuneaza derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanta economica si în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economica a tarii si capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabila a economiei românesti", mentioneaza reprezentantii investitorilor americani.

Îngrijorare provoaca si masura cu privire la microîntreprinderi care daca au venituri de pâna la un milion de euro platesc impozit pe venit nu pe profit.

"Desi prezentate drept masuri de stimulare a cresterii economice, unele dintre acestea, ca impozitul pentru microîntreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect contrar. Având în vedere structura companiilor din România dupa cifra de afaceri - cu 80% dintre companii au cifra de afaceri sub un milion de euro, activitatea acestora ar putea fi impactata în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem ca se impune ca masura sa fie optionala. Consideram ca este nevoie de o analiza aprofundata pentru a evalua riscul de noi insolvente din rândul acestei categorii de societati, precum si impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare", sunt de parere investitorii.

Pe de alta parte, potrivit sursei citate, "este îngrijorator impactul bugetar negativ generat de pachetul de masuri fiscale anuntate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 si între 3 si 4 miliarde în anii 2019 - 2020, ceea ce poate conduce la frânarea unei evolutii sustenabile a economiei si ar pune presiune pe încadrarea în tinta de deficit bugetar de 3% în anii urmatori".

Investitorii germani subliniaza, la rândul lor, ca mediul de afaceri nu se plânge de nivelul fiscalitatii din România, ci de lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal, potrivit presedintelui Camerei de Comert Româno-Germane (AHK), Dragos Anastasiu.

"AHK România a subliniat în nenumarate rânduri ca predictibilitatea, stabilitatea, transparenta si statul de drept sunt deosebit de importante pentru a mentine încrederea în România ca amplasament investitional. Modul în care noile masuri fiscale au fost comunicate insufla, atât în rândul companiilor germane, cât si al angajatilor acestora, un profund sentiment de nesiguranta. Astfel, companiile se tem de costuri suplimentare, mai ales pentru cele care desfasoara activitati în domeniul IT, dar exista si incertitudini legate de planificarea si realizarea viitoarelor politici fiscale", spun reprezentantii companiilor germane.

Nu de aceeasi parere este si ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, care mentioneaza ca deficitul pe fondul de pensii se va reduce masiv anul viitor, în urma transferului contributiilor de la angajator la angajat.

"Aproape toti românii vor simti beneficii de la acest Cod fiscal si am vrut sa ne asiguram ca vor creste contributiile angajatilor pentru Pilonul I de pensii. Prin calculele pe care le-am facut, estimarile noastre sunt ca vor avea o pensie cu 20% în plus fata de ceea ce se calculeaza acum. La fel, pentru ca este vorba despre o baza de impozitare mai mare si de o buna colectare, care este pâna la urma principalul nostru motiv pentru care am venit cu acest transfer al contributiilor, vorbim deja de reducerea masiva a deficitului pe fondul de pensii anul viitor", a afirmat ministrul, într-un interviu acordat postului România TV.

De asemenea, seful de la Munca a precizat ca se asteapta la o colectare net superioara a contributiilor la bugetul de stat, dupa aplicarea noului Cod fiscal.

"Ne asteptam la o colectare net superioara. Atunci când v-am spus ca este vorba de 30% firme care nu platesc contributii probabil ca nu ati realizat dimensiunile dezastrului pâna în momentul în care ANAF a facut publice datele exacte si anume ca sunt peste 2 milioane de angajati pentru care nu se platesc contributiile de catre angajatori. Sunt si câteva companii de stat. Îmi vine în cap CFR-ul, de exemplu, acum. Si la ei sunt aceste probleme. Si, de asemenea, peste 150.000 de firme care nu fac aceste plati catre sistemul de stat", a subliniat ea.

Finalul de an aduce un nou proiect care vizeaza mediul de afaceri si care prevede închisoare de pâna la 6 ani pentru neplata catre buget, cu intentie, a impozitelor si contributiilor supuse regimului de retinere, sau încasare si plata, sau virare.

Un numar de 32 de impozite si contributii datorate bugetului vor intra sub incidenta actului normativ, printre care se afla impozitul pe venitul din salarii si asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din pensii, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, impozitul pe veniturile din arenda, impozitul pe veniturile sub forma de dobânzi si dividende, impozitul pe veniturile din premii si din jocuri de noroc, contributia de asigurari sociale datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor si contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor.

În replica, reprezentantii Consiliului National al Firmelor Private Mici si Mijlocii din România arata ca Guvernul muta întreaga presiune a retinerii si platii impozitelor si taxelor pe platitor, iar cel care are obligatia retinerii si platii taxelor si impozitelor devine un prestator de servicii cu titlu gratuit pentru stat.

Potrivit fostului secretar de stat din Ministerul Finantelor, Gabriel Biris, Codul Fiscal a fost modificat de 20 de ori în doi ani.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG