Este proiectul de amnistie fiscală o soluție de moment?
Data publicarii: 19-07-2019 | EconomieS-a discutat mult în ultima perioadă despre proiectul de amnistie și restructurare a datoriilor fiscale. Este vorba despre un proiect complex, care naște controverse dar care pe de altă parte trebuie analizat și înțeles în contextul situației la zi din țara noastră, consideră Costin Manta, Senior Manager, Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică EY România, care face și o analiză detaliată a acestei probleme.
Potrivit acestuia, la finalul anului 2018 datoriile fiscale se ridicau deja la suma de 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, doar 0,5 miliarde au fost stinse deja, în primele patru luni ale anului curent. Prin urmare, ne confruntăm cu mari dificultăți în ceea ce privește procesul de colectare a creanțelor fiscale din România. Cu probleme similare s-au confruntat însă și alte state ale Uniunii Europene, o parte dintre acestea recurgând la soluția amnistiei. Dintre acestea, cele mai importante nume sunt Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia și Spania.
„Se înțelege că guvernanții încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluția găsită de guvernanți pentru a nu crește taxele? Așa cum ne-a arătat istoria, creșterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici” spune el.
Prin urmare, amnistia poate avea beneficii majore, cel mai mare dintre acestea fiind si faptul ca le va permite contribuabililor să își achite parte din obligațiile fiscale restante, ca urmare a stingerii obligațiilor fiscale accesorii. Acestea din urmă nu făceau decât să mărească datoriile, impiedicând colectarea eficientă. „Astfel, în sarcina contribuabilului erau stabilite obligații fiscale principale și accesorii ce nu puteau fi achitate, deși contribuabilul achitase la timp obligațiile fiscale declarate până în acel moment” adaugă el.
Chiar dacă în acest moment amnistia pare a fi o soluție bună, ea nu este însă soluția perfectă de fiecare dată când apar datorii. Ea trebuie să aibă un caracter excepțional și să apară ca măsură concretă doar atunci când toate celelalte soluții s-au epuizat. „Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor” conchide Costin Manta.
Potrivit acestuia, la finalul anului 2018 datoriile fiscale se ridicau deja la suma de 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, doar 0,5 miliarde au fost stinse deja, în primele patru luni ale anului curent. Prin urmare, ne confruntăm cu mari dificultăți în ceea ce privește procesul de colectare a creanțelor fiscale din România. Cu probleme similare s-au confruntat însă și alte state ale Uniunii Europene, o parte dintre acestea recurgând la soluția amnistiei. Dintre acestea, cele mai importante nume sunt Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia și Spania.
„Se înțelege că guvernanții încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluția găsită de guvernanți pentru a nu crește taxele? Așa cum ne-a arătat istoria, creșterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici” spune el.
Prin urmare, amnistia poate avea beneficii majore, cel mai mare dintre acestea fiind si faptul ca le va permite contribuabililor să își achite parte din obligațiile fiscale restante, ca urmare a stingerii obligațiilor fiscale accesorii. Acestea din urmă nu făceau decât să mărească datoriile, impiedicând colectarea eficientă. „Astfel, în sarcina contribuabilului erau stabilite obligații fiscale principale și accesorii ce nu puteau fi achitate, deși contribuabilul achitase la timp obligațiile fiscale declarate până în acel moment” adaugă el.
Chiar dacă în acest moment amnistia pare a fi o soluție bună, ea nu este însă soluția perfectă de fiecare dată când apar datorii. Ea trebuie să aibă un caracter excepțional și să apară ca măsură concretă doar atunci când toate celelalte soluții s-au epuizat. „Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor” conchide Costin Manta.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta