Cum vor fi afectate firmele de interzicerea articolelor din plastic?
Data publicarii: 13-12-2019 | EconomiePotrivit ultimelor date statistice, 5 grame de materiale plastice ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei, materiale acumulate fie din aer, apă sau hrană. Din această cauză, Consiliul Uniunii Europene, a decis să interzică o parte din aceste produse în special cele de uz zilnic începând cu luna iulie a anului 2021.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum
- Salt Bank trece de 700.000 de clienti
- Peste 80% dintre cei mai mari chiriasi din Romania platesc sub 5% din cifra de afaceri pentru ocuparea spatiilor de birouri moderne
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii