Cum vor fi afectate firmele de interzicerea articolelor din plastic?
Data publicarii: 13-12-2019 | EconomiePotrivit ultimelor date statistice, 5 grame de materiale plastice ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei, materiale acumulate fie din aer, apă sau hrană. Din această cauză, Consiliul Uniunii Europene, a decis să interzică o parte din aceste produse în special cele de uz zilnic începând cu luna iulie a anului 2021.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Deloitte: costurile de constructie si achizitionarea terenurilor, principalele preocupari ale dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrala, inclusiv Romania
- Dupa un excedent istoric, China anunta masuri pentru echilibrarea comertului si atragerea investitiilor straine
- Asociatia Romana a Bancilor avertizeaza asupra fraudelor care vizeaza companiile
- Comunicat BCR: La 10 ani de Scoala de Bani, 100.000 ore de edufin in 7 zile
- Opinie Reff & Asociatii: Modificari relevante pentru 2026 in privinta controalelor fiscale, cu accent pe analiza de risc
- Aproximativ 8 din 10 romani sunt mai atenti la pret in acest an cand fac cumparaturi online iar aproape 58% spun ca vor renunta la produse non-esentiale
- Controversa fiscala: au dreptul companiile sa scuteasca de impozit profitul reinvestit in active finantate din fonduri nerambursabile sau nu?
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro