Deloitte: Impozitarea contractelor cu normă redusă revine la normal
Data publicarii: 18-12-2019 | EconomieSupraimpozitarea contractelor de muncă nu normă redusă va fi eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2020, moment care poate fi considerat și revenirea la normalitate din acest punct de vedere după mai bine de doi ani de măsuri fiscale disproporționate.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice
- Oracle taie mii de locuri de munca pentru a finanta expansiunea agresiva in AI
- Masinile electrice pot contribui la stabilizarea retelei electrice de distributie a Europei. Este Romania pregatita?
- Opinie Deloitte: Antreprenorii Romaniei - motor de crestere a competitivitatii economice
- Opinie Deloitte: Adoptarea IFRS in Romania - cand raportarea financiara devine oportunitate strategica
- Schneider Electric colaboreaza cu NVIDIA pentru a dezvolta modele validate dedicate fabricilor AI la scara de gigawati
- Studiu Deloitte: costurile de constructie si achizitionarea terenurilor, principalele preocupari ale dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrala, inclusiv Romania
- Dupa un excedent istoric, China anunta masuri pentru echilibrarea comertului si atragerea investitiilor straine
- Asociatia Romana a Bancilor avertizeaza asupra fraudelor care vizeaza companiile
- Comunicat BCR: La 10 ani de Scoala de Bani, 100.000 ore de edufin in 7 zile
- Opinie Reff & Asociatii: Modificari relevante pentru 2026 in privinta controalelor fiscale, cu accent pe analiza de risc