Deloitte: Impozitarea contractelor cu normă redusă revine la normal
Data publicarii: 18-12-2019 | EconomieSupraimpozitarea contractelor de muncă nu normă redusă va fi eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2020, moment care poate fi considerat și revenirea la normalitate din acest punct de vedere după mai bine de doi ani de măsuri fiscale disproporționate.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- BCE a majorat dobanda-cheie la 2,5%, pe fondul presiunilor inflationiste generate de razboiul din Orientul Mijlociu
- Hidroelectrica investeste 296,8 milioane de lei intr-un sistem de stocare cu baterii la Portile de Fier II
- Bucurestiul ramane printre cele mai competitive piete imobiliare din regiune, cu randamente peste media europeana
- Adevaratul avantaj din investitiile in AI vine din valorificarea cunostintelor interne, nu din tehnologie
- Schimbari in conducerea Allianz-Țiriac: Aurel Badea se retrage, Andrei Rubeli devine CFO
- Piata rezidentiala a incetinit in prima jumatate a anului, fara o corectie majora
- Deloitte Romania promoveaza trei noi directori din septembrie 2026
- Complexitatea reglementarilor fiscale, principala provocare pentru multinationale al treilea an la rand
- Romanii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro in marile lanturi de retail in 2025
- Romania, in top 10 european pentru nomazi digitali, dar fara o strategie pentru talentul mobil
- Industria serviciilor de afaceri a generat o valoare adaugata bruta de 35,5 miliarde de euro in Romania
- Ce trebuie sa verifici cand primesti o notificare de alerta de la ANAF privind datorii fiscale
- SUA au cumparat yeni japonezi pentru prima data in peste un deceniu, ca semn de prietenie
- Accor deschide primul sau hotel din Oradea sub brandul Mercure
- Banca de Investitii si Dezvoltare a trecut de evaluarea pe piloni a Comisiei Europene