Companiile de bunuri de lux investesc în marketing bazat pe inteligență artificială și Big Data
Data publicarii: 03-01-2020 | MediaPotrivit celui mai recent studiu Deloitte, „Global Powers of Luxury Goods”, companiile care produc și comercializează bunuri de lux investesc din ce în ce mai mulți bani în marketingul digital,inclusiv în platformele de socializare, concentrându-se pe inteligența artificială și big data pentru a-și consolida relația cu clienții.
Studiul amintit mai sus furnizează datele rezultate ca urmare unei analize globale a pieței bunurilor de lux pentru uz personal, luând în considerare rapoartele anuale ale companiilor, rapoartele analiștilor din industrie, bazele de date cu informații comerciale dar și estimările publicațiilor economice.
Potrivit acestui studiu, industria bunurilor de lux a identificat o nouă tipologie de clienți denumită Henry, un acronim care în limba engleză se traduce prin „high earners not rich yet” adică persoane cu venituri mari care nu se pot identifica încă ca fiind bogate. Acestea au o vârstă media de 43 de ani, sunt utilizatori de soluții digitale și mari cheltuitori, mai ales cei care fac parte din generația milenialilor, cei născuți în perioada 1983 - 1994.
„Într-o perioadă în care tendințele se schimbă rapid, companiile de bunuri de lux sunt prinse între satisfacerea cererilor ridicate ale clienților lor și efortul de a proteja unicitatea și exclusivitatea produselor lor. Așa cum evidențiază studiul, aceste mărci se concentrează pe interacțiunea cu noua tipologie a consumatorului și, pentru a atinge acest obiectiv, companiile de bunuri de lux colaborează cu bloggeri și lideri de opinie de nișă care pledează pentru brand în cadrul comunităților lor prin postări consecvente, conținut optimizat în funcție de platformă și evidențierea caracteristicilor aspiraționale ale mărcilor”, spune Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.
Studiul ne oferă și câteva exemple de abordări digitale pe care marile branduri au început să le implementeze din ce în ce mai des. Gucci spre exemplu a început să interacționeze cu clienții săi prin intermediul unor campanii pe Instagram în vreme ce Montblanc a inițiat o colaborare cu bloggerii de modă care au acționat ca promotori ai mărcii pe una dintre cele mai populare rețele de socializare din China.
Totodată, brandurile se folosesc din ce în ce mai mult de inteligența artificială și de big data dar și de aplicații software care implementează aceste tehnologii pentru a analiza datele campaniilor de marketing și pentru a încerca să se apropie de clienți, respectiv să fie prezenți acolo unde ținta lor demografică este prezentă în mediul digital.
„Identificarea unui echilibru între personalizarea unor experiențe și cerințele legale în materia protecției datelor reprezintă o provocare pentru mărcile de lux. În ciuda dificultăților privind stabilirea temeiului legal adecvat pentru activități precum profilare, publicitate, programe de fidelizare și alte acțiuni de marketing, utilizarea proceselor de analizare a datelor (data analytics) poate deveni un avantaj competitiv pentru jucătorii care au o abordare dinamică și structurată, incluzând cartografierea datelor, monitorizarea proceselor de prelucrare a datelor, crearea unei experiențe ușor de folosit și selectarea furnizorilor adecvați”, spune Silvia Axinescu, Senior Managing Associate la Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei globale Deloitte Legal.
Studiul amintit mai sus furnizează datele rezultate ca urmare unei analize globale a pieței bunurilor de lux pentru uz personal, luând în considerare rapoartele anuale ale companiilor, rapoartele analiștilor din industrie, bazele de date cu informații comerciale dar și estimările publicațiilor economice.
Potrivit acestui studiu, industria bunurilor de lux a identificat o nouă tipologie de clienți denumită Henry, un acronim care în limba engleză se traduce prin „high earners not rich yet” adică persoane cu venituri mari care nu se pot identifica încă ca fiind bogate. Acestea au o vârstă media de 43 de ani, sunt utilizatori de soluții digitale și mari cheltuitori, mai ales cei care fac parte din generația milenialilor, cei născuți în perioada 1983 - 1994.
„Într-o perioadă în care tendințele se schimbă rapid, companiile de bunuri de lux sunt prinse între satisfacerea cererilor ridicate ale clienților lor și efortul de a proteja unicitatea și exclusivitatea produselor lor. Așa cum evidențiază studiul, aceste mărci se concentrează pe interacțiunea cu noua tipologie a consumatorului și, pentru a atinge acest obiectiv, companiile de bunuri de lux colaborează cu bloggeri și lideri de opinie de nișă care pledează pentru brand în cadrul comunităților lor prin postări consecvente, conținut optimizat în funcție de platformă și evidențierea caracteristicilor aspiraționale ale mărcilor”, spune Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.
Studiul ne oferă și câteva exemple de abordări digitale pe care marile branduri au început să le implementeze din ce în ce mai des. Gucci spre exemplu a început să interacționeze cu clienții săi prin intermediul unor campanii pe Instagram în vreme ce Montblanc a inițiat o colaborare cu bloggerii de modă care au acționat ca promotori ai mărcii pe una dintre cele mai populare rețele de socializare din China.
Totodată, brandurile se folosesc din ce în ce mai mult de inteligența artificială și de big data dar și de aplicații software care implementează aceste tehnologii pentru a analiza datele campaniilor de marketing și pentru a încerca să se apropie de clienți, respectiv să fie prezenți acolo unde ținta lor demografică este prezentă în mediul digital.
„Identificarea unui echilibru între personalizarea unor experiențe și cerințele legale în materia protecției datelor reprezintă o provocare pentru mărcile de lux. În ciuda dificultăților privind stabilirea temeiului legal adecvat pentru activități precum profilare, publicitate, programe de fidelizare și alte acțiuni de marketing, utilizarea proceselor de analizare a datelor (data analytics) poate deveni un avantaj competitiv pentru jucătorii care au o abordare dinamică și structurată, incluzând cartografierea datelor, monitorizarea proceselor de prelucrare a datelor, crearea unei experiențe ușor de folosit și selectarea furnizorilor adecvați”, spune Silvia Axinescu, Senior Managing Associate la Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei globale Deloitte Legal.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Complexitatea reglementarilor fiscale, principala provocare pentru multinationale al treilea an la rand
- Romanii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro in marile lanturi de retail in 2025
- Romania, in top 10 european pentru nomazi digitali, dar fara o strategie pentru talentul mobil
- Industria serviciilor de afaceri a generat o valoare adaugata bruta de 35,5 miliarde de euro in Romania
- Ce trebuie sa verifici cand primesti o notificare de alerta de la ANAF privind datorii fiscale
- SUA au cumparat yeni japonezi pentru prima data in peste un deceniu, ca semn de prietenie
- Accor deschide primul sau hotel din Oradea sub brandul Mercure
- Banca de Investitii si Dezvoltare a trecut de evaluarea pe piloni a Comisiei Europene
- Peste trei sferturi dintre tinerii romani spun ca nu isi permit o locuinta proprie
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica