Inventarul și cuantificarea pierderilor asociate crizei COVID-19. Cum se pregătesc cererile de despăgubiri și daune

După două luni de la declanșarea stării de urgență și implicit de la închiderea multor afaceri care erau considerate ca fiind neesențiale pentru viața de zi cu zi a cetățenilor ori cu risc mult prea ridicat pentru a fi menținute deschise, ne îndreptăm către o relaxare a restricțiilor și implciit către un restart din punct de vedere economic. Criza generată de pandemia de Covid-19 a avut însă un impact direct de multe ori devastator asupra afacerilor, cele mai afectate dintre acestea fiind cele din zona Horeca, transporturi de persoane, fashion sau comerț nealimentar. S-a redus cererea, au scăzut încasările, în multe privințe afacerile au fost nevoite să își închidă complet sucursalele, motiv pentru care cererile de despăgubiri și daune par a fi soluția salvatoare pe termen scurt.

„Din punct de vedere al mecanismelor care vizează recuperarea pierderilor, fie ele pierderi efective (damnum emergens) sau beneficiii nerealizate (lucrum cessans), există în general obligația părții vătămate de a demonstra pierderile suferite – mai exact, apariția/existența și cuantumul pierderilor, precum și legătura de cauzalitate dintre pierdere și evenimentul care a generat pierderea sau încălcarea de obligații (de exemplu, ce pierderi au fost cauzate ca urmare a măsurilor guvernamentale, în cazul solicitărilor de despăgubiri de la guvern). De asemenea, partea vătămată va trebui să demonstreze că a întreprins măsuri rezonabile pentru diminuarea pierderilor suferite și să arate dacă aceste pierderi au fost compensate integral sau parțial prin alte modalități”, spun Ana Sebov, Forensic Leader la PwC România și Sirshar Quereshi, Partener Forensic al PwC Europa Centrală și de Est.

Cei doi propun și câțiva pași necesari pentru identificarea pierderilor, pași esențiali înainte de formularea unei cereri pentru recuperarea unor daune. În primul rând, ei propun o analiză a contractelor care pot conduce la solicitări de recuperări de pierderi efective ori de beneficii nerealizate, ori cele care pot da naștere unor obligații de a compensa un prtener contractual. Se vor examina toate clauzele stipulate în aceste contracte, în special cele care fac referire la situații de genul celei în care ne aflăm în prezent.

Al doilea pas important se referă la identificarea documentelor necesare pentru a putea susține pierderile dar și cele necesare pentru depunerea cererilor de recuperare a pierderilor ori de despăgubire. La acestea se va adăuga și documentația aferentă. În caz de neclarități, specialiștii PwC ne recomandă o discuție directă cu asiguratorul sau brokerul de asigurare ori cu un consilier juridic.

Nu în ultmul rând, se recomandă formularea cererii de despăgubrire sau recuperare de pierderi în termenii contractuali și în timp util. Discutăm despre termenii stabiliți în polițele de asigurări sau în regulamentul aplicabil. Cererea trebuie pregătită minuțios și împreună cu consilierii juridici ai companiei.

Cât privește documentația pe care urmează să o întocmim, experții Pwc ne recomandă un dosar complet care să cuprindă costurile suplimentare care nu ar fi avut loc în cazul în care nu ar fi fost această criză, costurile cu produsele perisabile expirate sau care au devenit neutilizabile din cauza limitării sau închiderii activităților comerciale, rezervările anulate respectiv extrasele bancare care justifică restituirea depozitelor față de clienți. Totodată, în cazul în care este aplicabil, în documentație trebuie să se regăsească și penalitățile, sancțiunile sau dobânzile datorate ca urmare a întârzierilor la plată, obligațiile bancare sau sancțiunile venite din partea partenerilor comerciali.