Opinie Deloitte despre formatul electronic unic european de raportare financiara anuala

Primele luni ale acestui an au însemnat și o situație fără precedent pentru agenții economici, o situație la nivel global impusă de pandemia de Covid-19 care a captat atenția tuturor jucătorilor de pe piața economiei mondiale, atât cei economici cât și cei publici sau privați. S-a creat astfel un context în care majoritatea companiilor listate s-a gândit doar la închiderea exercițiului financiar anterior finalizat la sfârșitul anului 2019 și implicit, la impactul pe care epidemia îl va avea asupra celui care a urmat. Și, deși termenul de raportare pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2019 a fost prelungit până la 31 iulie 2020, marea majoritate a societăților listate au publicat deja situațiile financiare precedente și se pregătesc deja pentru următoarea perioadă de raportare care va veni la sfârșitul acestui an.

Noutăți pentru perioada de raportare care urmează
„Pentru raportarea financiară consolidată, întocmită în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), societățile listate trebuie să aibă în vedere o nouă cerință de raportare în format electronic unic european (European Single Electronic Format – ESEF)” scriu Corina Dumitru, partener și Laura Deaconescu, senior manager audit la Deloitte România.

Această raportare este deja inclusă în Regulamentul delegat (EU) 2018/815 al Comisiei Europene, încă din luna mai a anului trecut, regulamentul venind în completarea Directivei privind Transparența (2004/109/CE) din 2013 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format electronic unic de raportare.

Ce presupune noul format electronic?
Potrivit cadrului normativ european, societățile care sunt listate au obligația de a-și întocmi în totalitate rapoartele financiare anuale în formatul Extensible Hypertext Markup Language (XHTML). Mai mult, „societățile listate care pregătesc situații financiare consolidate trebuie sa țină cont de faptul că acestea trebuie să fie marcate utilizând limbajul eXtensible Business Reporting Language (XBRL), conform taxonomiei IFRS – ESEF”, scriu cele două expert Deloitte.

„Pentru exercițiile financiare care se vor încheia la 31 decembrie 2020, societățile listate care pregătesc situații financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS trebuie să raporteze în format XBRL o parte din cifrele și informațiile din situațiile financiare anuale, precum poziția financiară, profitul, pierderea și alte elemente ale rezultatului global, modificări ale capitalurilor proprii, fluxurile de trezorerie din situațiile financiare consolidate, denumirea entității raportoare sau alte mijloace de identificare, explicarea modificării denumirii entității raportoare sau a altor mijloace de identificare care au intervenit de la finalul perioadei precedente de raportare, domiciliul entității, forma juridică a entității, țara de înregistrare, adresa sediului social al entității, locul principal de desfășurare a activității, descrierea naturii operațiunilor și a principalelor activități ale entității, denumirea societății-mamă, denumirea societății-mamă a întregului grup”, continuă Corina și Laura.

Raportarea în format XBRL presupune pe de altă parte utilizarea unui software specializat, care să fie în concordanță cu taxonomia IFRS-ESEF. Acest lucru presupune o analiză a variantelor pe care compania le are la dispoziție pentru asigurarea conformității dar și implicații de ordin bugetar pentru exercițiul financiar care urmează.

„Companiile vor putea opta pentru dezvoltarea internă a software-ului, dar vor fi nevoite să țină cont atât de complexitatea cerințelor pe care acesta trebuie să le îndeplinească, cât și de costurile de implementare. Pe de altă parte, societățile listate vor putea lua în calcul și posibilitatea externalizării acestui proces sau posibilitatea achiziționării unui astfel de software. În acest caz, este foarte importantă informarea și realizarea unei analize din timp care să ajute la identificarea corectă a facilităților oferite de fiecare platformă în parte, precum și a capacității acestora de integrarea, dacă se dorește, cu alte sistemele de raportare ale societății”, conchide cele două.