Opinie Deloitte: Liberalizarea pietei de gaze naturale – camp de batalie electorala?
Data publicarii: 03-07-2020 | EconomieÎncepând cu data de 1 iulie, a intrat în vigoare și mult discutată liberalizare a pieței gazelor naturale. Potrivit lui Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România, această decizie a fost adoptată însă pe repede înainte, fără a fi analizat impactul acesteia asupra mediului economic, fără a fi consultat mediul de afaceri, fără a se fi luat în considerare predictibilitatea în această perioadă și așa dominată de multe incertitudini și probleme de natură economică.
Proiectul de liberalizare publicat pe site-ul Camerei Deputaților prevede printre altele aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze. Acesta a fost amendat în faza finală a dezbaterilor din Parlament cu o zi înainte de votul final, numărul amendamentelor fiind impresionant.
„Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?” se întreabă Dan Bădin.
Potrivit specialistului Deloitte, dincolo de faptul că introducerea acestui impozit contrazice angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, în loc să aducă avantaje, acesta va avea probabil și un impact negativ imediat asupra consumatorilor finali. Astfel, potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența existentă între prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat, diferența de 10% rămânând la furnizor. În aceste condiții, furnizorul se regăsește în situația de a-i fi majorate costurile fiscale, opțiunea care îi rămâne fiind cea de a crește prețul pentru consumatorul final.
„Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei”, spune Bădin. „Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate”, adaugă el.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului de lege susțin că banii colectați vor fi folosiți esclusiv pentru a proteja clienții vulnerabili. Rămâne însă de văzut cum se va putea aplica acest lucru, câtă vreme legislația în vigoare nu cuprinde și o definire clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat prin să clarifice acest aspect, să reglementeze statutul și regimul juridic al acestei categorii sociale precum și modalitățile de finanțare ale acesteia. Până atunci însă, nu se știe în ce fel vor fi folosiți banii obținuți din impozitele suplimentare în vreme ce consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar teoretic, nu și practic.
„Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența)”, conchide Dan Bădin.
Proiectul de liberalizare publicat pe site-ul Camerei Deputaților prevede printre altele aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze. Acesta a fost amendat în faza finală a dezbaterilor din Parlament cu o zi înainte de votul final, numărul amendamentelor fiind impresionant.
„Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?” se întreabă Dan Bădin.
Potrivit specialistului Deloitte, dincolo de faptul că introducerea acestui impozit contrazice angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, în loc să aducă avantaje, acesta va avea probabil și un impact negativ imediat asupra consumatorilor finali. Astfel, potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența existentă între prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat, diferența de 10% rămânând la furnizor. În aceste condiții, furnizorul se regăsește în situația de a-i fi majorate costurile fiscale, opțiunea care îi rămâne fiind cea de a crește prețul pentru consumatorul final.
„Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei”, spune Bădin. „Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate”, adaugă el.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului de lege susțin că banii colectați vor fi folosiți esclusiv pentru a proteja clienții vulnerabili. Rămâne însă de văzut cum se va putea aplica acest lucru, câtă vreme legislația în vigoare nu cuprinde și o definire clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat prin să clarifice acest aspect, să reglementeze statutul și regimul juridic al acestei categorii sociale precum și modalitățile de finanțare ale acesteia. Până atunci însă, nu se știe în ce fel vor fi folosiți banii obținuți din impozitele suplimentare în vreme ce consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar teoretic, nu și practic.
„Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența)”, conchide Dan Bădin.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Pluriva investeşte 250.000 de euro într-un asistent virtual AI, dedicat companiilor din România
- Ciprian Pop preia conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private
- PLG Group preia 100% din Bilete.ro, Entertix.ro și Myticket.ro
- FintechOS l-a cooptat pe Sorin Mirea, un manager cu 20 de ani în industria bancară, pentru a accelera creșterea companiei în Europa Centrală și de Est
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online