CJUE in cauza Vodafone: sumele percepute pentru rezilierea anticipata a contractelor sunt purtatoare de TVA
Data publicarii: 08-07-2020 | EconomieOpinie Deloitte: Printr-o decizie emisă recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat faptul că sumele compensatorii pretinse clienților și achitate de aceștia atunci când își reziliază contractele cu furnizorii de servicii înainte de termen din motive imputabile acestora, sunt supuse TVA. Este vorba despre o hotărâre luată în speța Vodafone Portugalia care completează o mai veche decizie a CJUE în cauza MEO și care a fost așteptată cu mult interes în ultima perioadă. În ambele cazuri s-a discutat despre compensațiile percepute clienților în momentul rezilierii anticipate a contractelor, atât Vodafone cât și MEO susținând că sumele percepute acestora nu ar fi subiect de TVA, lucru infirmat de decizia Curții de Justiție care a considerat că acestea reprezintă contravaloarea unor servicii.
CJUE a formulat decizia pe aceleași argumente prezentate și în speța MEO, subliniind că o prestare de servicii este efectuată cu titlu oneros în cazul în care există un raport juridic între beneficiar și prestator în baza căruia au loc prestații reciproce. Implicit, plata primită de prestator în cazul rezilierii, reprezintă contravaloarea serviciilor prestate.
„Sumele percepute pentru rezilierea anticipată a contractului sunt justificate prin necesitatea recuperării unei părți din costurile asociate serviciilor furnizate, pe care clienții s‑au angajat contractual să le ramburseze în ipoteza rezilierii anticipate, având în vedere că Vodafone le oferă posibilitatea de a beneficia de servicii, iar încetarea prestării nu îi este atribuibilă. În esență, această compensație garantează operatorului o remunerație contractuală minimă pentru serviciile oferite”, spun Victoria Dobre, Senior Manager Taxe Indirecte și Silvana Balea, Manager Taxe Indirecte la Deloitte România.
În consecință, CJUE, susține că aceste sume trebuie considerate parte din prețul serviciului pe care Vodafone - în acest ultim caz - s-a angajat să îl furnizeze clienților săi. Sumele sunt prin urmare de aceeași natură cu cele care ar fi fost percepute în cazul în care clientul ar fi optat pentru plata serviciilor prestate până la finalul perioadei contractuale ori, dacă aceeași clienți nu ar fi beneficiat de clauze promoționale și oferte speciale la semnarea contractului.
„Ca urmare a acestei decizii, este de așteptat ca autoritățile fiscale să analizeze în detaliu despăgubirile/penalitățile solicitate pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, contestând aspectele formale și analizând mai degrabă substanța economică a acestor plăți”, scriu cele două experte Deloitte. „Totodată, este important de subliniat că decizia se aplică pentru toate tipurile de contracte care prevăd mecanisme similare în ceea ce privește rezilierea anticipată, indiferent de industria în care activează furnizorul. Interesul major nu este doar pentru furnizori, ci și pentru clienți, aceștia din urmă fiind cei care, odată ce au plătit TVA pentru sumele aferente rezilierii, își vor pune problema posibilității deducerii TVA, respectiv a justificării legăturii cu operațiunile care dau drept de deducere a TVA”, conchid cele două.
CJUE a formulat decizia pe aceleași argumente prezentate și în speța MEO, subliniind că o prestare de servicii este efectuată cu titlu oneros în cazul în care există un raport juridic între beneficiar și prestator în baza căruia au loc prestații reciproce. Implicit, plata primită de prestator în cazul rezilierii, reprezintă contravaloarea serviciilor prestate.
„Sumele percepute pentru rezilierea anticipată a contractului sunt justificate prin necesitatea recuperării unei părți din costurile asociate serviciilor furnizate, pe care clienții s‑au angajat contractual să le ramburseze în ipoteza rezilierii anticipate, având în vedere că Vodafone le oferă posibilitatea de a beneficia de servicii, iar încetarea prestării nu îi este atribuibilă. În esență, această compensație garantează operatorului o remunerație contractuală minimă pentru serviciile oferite”, spun Victoria Dobre, Senior Manager Taxe Indirecte și Silvana Balea, Manager Taxe Indirecte la Deloitte România.
În consecință, CJUE, susține că aceste sume trebuie considerate parte din prețul serviciului pe care Vodafone - în acest ultim caz - s-a angajat să îl furnizeze clienților săi. Sumele sunt prin urmare de aceeași natură cu cele care ar fi fost percepute în cazul în care clientul ar fi optat pentru plata serviciilor prestate până la finalul perioadei contractuale ori, dacă aceeași clienți nu ar fi beneficiat de clauze promoționale și oferte speciale la semnarea contractului.
„Ca urmare a acestei decizii, este de așteptat ca autoritățile fiscale să analizeze în detaliu despăgubirile/penalitățile solicitate pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, contestând aspectele formale și analizând mai degrabă substanța economică a acestor plăți”, scriu cele două experte Deloitte. „Totodată, este important de subliniat că decizia se aplică pentru toate tipurile de contracte care prevăd mecanisme similare în ceea ce privește rezilierea anticipată, indiferent de industria în care activează furnizorul. Interesul major nu este doar pentru furnizori, ci și pentru clienți, aceștia din urmă fiind cei care, odată ce au plătit TVA pentru sumele aferente rezilierii, își vor pune problema posibilității deducerii TVA, respectiv a justificării legăturii cu operațiunile care dau drept de deducere a TVA”, conchid cele două.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie