Deloitte: Investitiile in cercetare-dezvoltare, o cale de iesire din criza generata de COVID-19.

Economiile lumii se concentrează din ce în ce mai mult pe stimularea investițiilor în cercetare și dezvoltare pe fondul crizei generale cauzate de pandemia de Covid-19. În parte, sunt investiții menite rezolvării problemei de fond, și anume punerea pe piață a unor noi medicamente sau tratamente, vaccinuri sau aparatură medicală performantă. Pe de altă parte, cu toții ne gândim la nevoia unei relansări economice, la dezvoltarea economică sustenabilă și la alimentarea bugetelor naționale epuizate în ultimele luni de fel și fel de restricții care au blocat piețele internaționale și locale.

„România, însă, reușește cu greu să popularizeze chiar și facilitățile existente în domeniu, astfel încât să fie accesate de mai mulți contribuabili”, scriu Corina Simion, manager taxe directe și Alexandra Preda, consultant taxe directe la Deloitte România.

Multe dintre țările europene prioritizează domeniile de cercetare și dezvoltarea prin intermediul fondurilor europene. Atragerea unor astfel de fonduri a devenit prioritate pentru multe guverne ale UE în contextul pandemiei. Astfel, Franța alocă nu mai puțin de cinci miliarde de euro, sumă cofinanțată din fonduri europene, pentru stimularea activităților de cercetare în domeniul medical precum dezvoltarea unui vaccin sau a unor echipamente medicale care să poată contracara în mod eficient efectele virusului Sars-Cov-2. Germania, la rândul ei, a implementat recent o serie de facilități fiscale în domeniul cercetării, majorând pragul valoric anual al cheltuielilor eligibile de la 2 la 4 milioane de euro, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2020, decizie care poate aduce beneficii de până la un milion de euro anual companiilor afectate.

„În România, sintagma „cercetare-dezvoltare” este menționată frecvent în Planul Național de Investiții și Relansare Economică publicat recent de guvern, în diferite contexte, fie legat de creșterea PIB-ului, de îmbunătățirea digitalizării la nivelul administrației și economiei, de creșterea competitivității în lupta cu virusul SARS-CoV-2 și multe altele. Pe de altă parte, facilitățile fiscale în vigoare de mulți ani nu sunt accesate suficient din cauza dificultăților practice în aplicare. Facilitățile constau în deduceri suplimentare ale costurilor sau scutire de impozit pe profit, cât și în scutirea de impozit pe venit pentru angajații care lucrează pe proiecte de cercetare-dezvoltare”, scriu cele două experte Deloitte.

„În rândul celor interesați să aplice pentru aceste facilități a existat, încă de la început, temerea că autoritățile fiscale nu vor recunoaște investițiile respective ca având natura de activități de cercetare – dezvoltare”, continuă acestea. Discutăm despre o temere cât se poate de justificată în condițiile în care nu exista un mecanism pentru validarea eligibilității acestor activități, deși în luna mai a anului trecut a fost implementat un astfel de mecanism prin intermediul unui Registrul al Experților. A trecut însă mai bine de un an de la constituirea acestui registru, utilizarea lui rămânând însă una modestă, nefiind clar cum poate fi accesat și, mai ales, cum poate fi ales expertul pentru validarea investiției.

„De aceea, acest registru trebuie popularizat în rândul contribuabililor, ca modalitate de validare a aplicării unor facilități fiscale destul de atrăgătoare. Activitatea experților tehnici se derulează pe baza unei metodologii internaționale emise de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (Manualul Frascati 2015), iar prin colaborarea cu experții fiscali, facilitățile pot fi aplicate în mod corect și eficient, astfel încât contribuabilii să poată beneficia de ele”, conchid Corina și Alexandra.