Punct de vedere EY, Corina Mindoiu: Munca de la birou devine munca de oriunde in lume, o tendinta cu consecinte fiscale
Data publicarii: 31-08-2020 | HR/CarierePrezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă, paradigmă care se poate transforma în curând în „munca de oriunde din lume” de vreme ce prezența fizică la birou a devenit opțională. Mai mult, imediat după relaxările permise de guvernele lumii după încheierea stărilor de urgențe inițiale, angajații au putut să își mute biroul oriunde, noul loc de muncă putând la fel de bine să fie o plajă exotică sau o cabană montană, atâta vreme cât sejurul respectiv vine la pachet cu o conexiune bună la Internet.
Munca de acasă poate veni însă și cu provocări în materie fiscală, atât pentru angajat cât și pentru angajator dar mai ales pentru cel dintâi.
„Este important de avut în vedere dacă pentru salariul obținut de la angajatorul din România pentru munca prestată din străinătate, angajatul trebuie să plătească taxe în România sau în țara în care își desfășoară activitatea. Legislația fiecărei țări în parte impune tratamente fiscale diferite. Prin urmare, consultarea acesteia este esențială, alături de analiza convenției încheiate între România și statul respectiv în materie de taxe și a altor acorduri de securitate socială, după caz, pentru a putea stabili corect obligațiile părților implicate, angajat sau angajator”, scrie Corina Minoiu, partener asociat asistență fiscală și juridică la EY România.
Astfel, de îndată ce angajatul informează angajatorul despre intențiile sale de a lucra de la distanță dintr-o altă țară, angajatorul este nevoit să studieze implicațiile fiscale generate de decizia de emigrare, fie și temporară, a angajatului său. În caz contrat, cele două părți se pot expune unor obligații fiscale suplimentare în țara gazdă.
Spre exemplu, în Uniunea Europeană, munca de la distanță poate crea obligații suplimentare și angajatorului, care poate fi nevoit să se înregistreze în scop de raportare și plata asigurărilor sociale și în țara de destinație a angajatului său dar pot apărea de asemenea și obligații în sfera impozitului pe profit.
Sunt și țări care au înlesnit aceste opțiuni, în special cele turistice, care încearcă în acest sens să compenseze pierderile generate de pandemie. Facilități în privința procesului de emigrare, în acest sens, au fost implementate în țări precum Estonia, Georgia, Barbados, Insulele Bermude iar lista tinde să se extindă pe măsură ce devine din ce în ce mai evident că pandemia nu se va opri, cel puțin nu în perioada imediat următoare.
„România încă nu oferă niște facilități fiscale în acest sens, specifice lucrului de la distanță, din România, deși o cotă de impozit pe salarii de doar 10% ar putea să fie atractivă pentru angajații străini. Un astfel de model de lucru din România ar putea atrage și o rezidență fiscală aici, cu doar 10% impozit pe majoritatea tipurilor de venit”, spune Corina Minoiu.
Pe de altă parte, atunci „când angajații aleg să muncească în alte țări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste țări, care în multe cazuri diferă semnificativ față de cele cu scop turistic”, conchide specialista EY.
Munca de acasă poate veni însă și cu provocări în materie fiscală, atât pentru angajat cât și pentru angajator dar mai ales pentru cel dintâi.
„Este important de avut în vedere dacă pentru salariul obținut de la angajatorul din România pentru munca prestată din străinătate, angajatul trebuie să plătească taxe în România sau în țara în care își desfășoară activitatea. Legislația fiecărei țări în parte impune tratamente fiscale diferite. Prin urmare, consultarea acesteia este esențială, alături de analiza convenției încheiate între România și statul respectiv în materie de taxe și a altor acorduri de securitate socială, după caz, pentru a putea stabili corect obligațiile părților implicate, angajat sau angajator”, scrie Corina Minoiu, partener asociat asistență fiscală și juridică la EY România.
Astfel, de îndată ce angajatul informează angajatorul despre intențiile sale de a lucra de la distanță dintr-o altă țară, angajatorul este nevoit să studieze implicațiile fiscale generate de decizia de emigrare, fie și temporară, a angajatului său. În caz contrat, cele două părți se pot expune unor obligații fiscale suplimentare în țara gazdă.
Spre exemplu, în Uniunea Europeană, munca de la distanță poate crea obligații suplimentare și angajatorului, care poate fi nevoit să se înregistreze în scop de raportare și plata asigurărilor sociale și în țara de destinație a angajatului său dar pot apărea de asemenea și obligații în sfera impozitului pe profit.
Sunt și țări care au înlesnit aceste opțiuni, în special cele turistice, care încearcă în acest sens să compenseze pierderile generate de pandemie. Facilități în privința procesului de emigrare, în acest sens, au fost implementate în țări precum Estonia, Georgia, Barbados, Insulele Bermude iar lista tinde să se extindă pe măsură ce devine din ce în ce mai evident că pandemia nu se va opri, cel puțin nu în perioada imediat următoare.
„România încă nu oferă niște facilități fiscale în acest sens, specifice lucrului de la distanță, din România, deși o cotă de impozit pe salarii de doar 10% ar putea să fie atractivă pentru angajații străini. Un astfel de model de lucru din România ar putea atrage și o rezidență fiscală aici, cu doar 10% impozit pe majoritatea tipurilor de venit”, spune Corina Minoiu.
Pe de altă parte, atunci „când angajații aleg să muncească în alte țări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste țări, care în multe cazuri diferă semnificativ față de cele cu scop turistic”, conchide specialista EY.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Revolut depășește 2 milioane de clienți ai aplicației Revolut <18
- Studiu Deloitte: Majoritatea liderilor de business din Romania considera ca PNRR va contribui la competitivitatea economiei locale in urmatorii cinci an
- Cum vor ajuta soluțiile AI în procesele de optimizare fiscală ale companiilor?
- Studiu Deloitte: Tranzitia catre economia circulara a incetinit la nivel global in 2023
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall