Punct de vedere EY, Corina Mindoiu: Munca de la birou devine munca de oriunde in lume, o tendinta cu consecinte fiscale
Data publicarii: 31-08-2020 | HR/CarierePrezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă, paradigmă care se poate transforma în curând în „munca de oriunde din lume” de vreme ce prezența fizică la birou a devenit opțională. Mai mult, imediat după relaxările permise de guvernele lumii după încheierea stărilor de urgențe inițiale, angajații au putut să își mute biroul oriunde, noul loc de muncă putând la fel de bine să fie o plajă exotică sau o cabană montană, atâta vreme cât sejurul respectiv vine la pachet cu o conexiune bună la Internet.
Munca de acasă poate veni însă și cu provocări în materie fiscală, atât pentru angajat cât și pentru angajator dar mai ales pentru cel dintâi.
„Este important de avut în vedere dacă pentru salariul obținut de la angajatorul din România pentru munca prestată din străinătate, angajatul trebuie să plătească taxe în România sau în țara în care își desfășoară activitatea. Legislația fiecărei țări în parte impune tratamente fiscale diferite. Prin urmare, consultarea acesteia este esențială, alături de analiza convenției încheiate între România și statul respectiv în materie de taxe și a altor acorduri de securitate socială, după caz, pentru a putea stabili corect obligațiile părților implicate, angajat sau angajator”, scrie Corina Minoiu, partener asociat asistență fiscală și juridică la EY România.
Astfel, de îndată ce angajatul informează angajatorul despre intențiile sale de a lucra de la distanță dintr-o altă țară, angajatorul este nevoit să studieze implicațiile fiscale generate de decizia de emigrare, fie și temporară, a angajatului său. În caz contrat, cele două părți se pot expune unor obligații fiscale suplimentare în țara gazdă.
Spre exemplu, în Uniunea Europeană, munca de la distanță poate crea obligații suplimentare și angajatorului, care poate fi nevoit să se înregistreze în scop de raportare și plata asigurărilor sociale și în țara de destinație a angajatului său dar pot apărea de asemenea și obligații în sfera impozitului pe profit.
Sunt și țări care au înlesnit aceste opțiuni, în special cele turistice, care încearcă în acest sens să compenseze pierderile generate de pandemie. Facilități în privința procesului de emigrare, în acest sens, au fost implementate în țări precum Estonia, Georgia, Barbados, Insulele Bermude iar lista tinde să se extindă pe măsură ce devine din ce în ce mai evident că pandemia nu se va opri, cel puțin nu în perioada imediat următoare.
„România încă nu oferă niște facilități fiscale în acest sens, specifice lucrului de la distanță, din România, deși o cotă de impozit pe salarii de doar 10% ar putea să fie atractivă pentru angajații străini. Un astfel de model de lucru din România ar putea atrage și o rezidență fiscală aici, cu doar 10% impozit pe majoritatea tipurilor de venit”, spune Corina Minoiu.
Pe de altă parte, atunci „când angajații aleg să muncească în alte țări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste țări, care în multe cazuri diferă semnificativ față de cele cu scop turistic”, conchide specialista EY.
Munca de acasă poate veni însă și cu provocări în materie fiscală, atât pentru angajat cât și pentru angajator dar mai ales pentru cel dintâi.
„Este important de avut în vedere dacă pentru salariul obținut de la angajatorul din România pentru munca prestată din străinătate, angajatul trebuie să plătească taxe în România sau în țara în care își desfășoară activitatea. Legislația fiecărei țări în parte impune tratamente fiscale diferite. Prin urmare, consultarea acesteia este esențială, alături de analiza convenției încheiate între România și statul respectiv în materie de taxe și a altor acorduri de securitate socială, după caz, pentru a putea stabili corect obligațiile părților implicate, angajat sau angajator”, scrie Corina Minoiu, partener asociat asistență fiscală și juridică la EY România.
Astfel, de îndată ce angajatul informează angajatorul despre intențiile sale de a lucra de la distanță dintr-o altă țară, angajatorul este nevoit să studieze implicațiile fiscale generate de decizia de emigrare, fie și temporară, a angajatului său. În caz contrat, cele două părți se pot expune unor obligații fiscale suplimentare în țara gazdă.
Spre exemplu, în Uniunea Europeană, munca de la distanță poate crea obligații suplimentare și angajatorului, care poate fi nevoit să se înregistreze în scop de raportare și plata asigurărilor sociale și în țara de destinație a angajatului său dar pot apărea de asemenea și obligații în sfera impozitului pe profit.
Sunt și țări care au înlesnit aceste opțiuni, în special cele turistice, care încearcă în acest sens să compenseze pierderile generate de pandemie. Facilități în privința procesului de emigrare, în acest sens, au fost implementate în țări precum Estonia, Georgia, Barbados, Insulele Bermude iar lista tinde să se extindă pe măsură ce devine din ce în ce mai evident că pandemia nu se va opri, cel puțin nu în perioada imediat următoare.
„România încă nu oferă niște facilități fiscale în acest sens, specifice lucrului de la distanță, din România, deși o cotă de impozit pe salarii de doar 10% ar putea să fie atractivă pentru angajații străini. Un astfel de model de lucru din România ar putea atrage și o rezidență fiscală aici, cu doar 10% impozit pe majoritatea tipurilor de venit”, spune Corina Minoiu.
Pe de altă parte, atunci „când angajații aleg să muncească în alte țări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste țări, care în multe cazuri diferă semnificativ față de cele cu scop turistic”, conchide specialista EY.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Pluriva investeşte 250.000 de euro într-un asistent virtual AI, dedicat companiilor din România
- Ciprian Pop preia conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private
- PLG Group preia 100% din Bilete.ro, Entertix.ro și Myticket.ro
- FintechOS l-a cooptat pe Sorin Mirea, un manager cu 20 de ani în industria bancară, pentru a accelera creșterea companiei în Europa Centrală și de Est
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online