Ce tactici fiscale adopta statele europene in 2021? Ce ar trebui sa faca Romania?

În ultimele luni, în România, s-au dezbătut intens teme precum deficitul bugetar, iminența creșterii taxelor și nevoia introducerii unor noi tipuri de impozite. Pe de altă parte, la nivel european se discută despre greșeala majoră pe care o pot face guvernele statelor, în această perioadă, atunci când intenționează întărirea politicilor fiscale mult prea repede. Mai mult, Laurence Boone, economistul-șef al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a cerut ”menținerea sustenabilității fiscale pe tot timpul perioadei de recuperare. Ce ar fi de făcut la nivel local?

Polonia, spre exemplu, una dintre țările apropiate geografic dar și prin prisma fostei sale apartenențe la blocul estic, a luat deja o serie de măsuri pentru a deduce pierderile aferente anului 2020. Ultima dintre acestea, are menirea de a ajuta capitalul local și a stimula crearea de locuri de muncă, fiind numită sugestiv legea „impozitului estonian”.

„Concret, firmele sunt taxate doar pentru partea din venitul plătit acționarilor sub forma dividendelor. Companiile nu vor plăti impozitul pe profit, dacă aceste profituri vor fi reinvestite și nu distribuite către acționari. Cu alte cuvinte, plata impozitului pe profit se va amâna pentru momentul în care profiturile vor fi distribuite”, scrie Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA).

Această măsură va încuraja IMM-urile să se autosusțină, folosindu-se în acest sens de profiturile nedistribuite în operare. Odată intrați în acest program, contribuabilii vor plăti vreme de patru ani un nou tip de impozit la finalul cărora se vor mai adăuga patru ani cu condiția ca criteriile de eligibilitate să fie îndeplinite în continuare.

În Franța, pe de altă parte, guvernul a anunțat recent un plan de 100 milioane de euro pentru relansare și competitivitate. Acesta se bazează pe reducerea impozitelor percepute companiilor în special a celor din producție. Se anunță în acest sens reduceri în ceea ce privește impozitul pe profit dar și a contribuțiilor întreprinderilor sau a impozitelor datorate pe proprietăți.

„Teoretic, la preluarea mandatului, președintele Emmanuel Macron se angaja la o reducere drastică a ratei de impozit pe profit, de la 33 la 25% până în 2022, Franța situându-se cu mult peste media OECD la acest tip de impozit, de 23,6%. Reforma era cerută de multă vreme de mediul de afaceri francez, foarte nemulțumit de ultimul loc ocupat de Franța în Indicele internațional al competitivității fiscale care reflectă povara fiscală mare care apasă companiile locale”, scrie Mihaela Mitroi.

În fine, în Germania, strategia fiscală a guvernului Merkel propune scutiri de peste 42 de miliarde de euro până la finele anului 2024.

„Guvernul federal intenționează să mărească pragul la 9.696 de euro în 2021 - ceea ce înseamnă că oricine câștigă sub acest nivel nu plătește impozit. Indemnizația este în prezent de 9.408 euro, prin urmare, contribuabilii se pot aștepta la o creștere de aproape 3,1 la sută. Guvernul federal intenționează, de asemenea, să abordeze așa-numita “progresie rece”- este ceea ce se întâmplă atunci când are loc o creștere a salariilor, care compensează doar inflația, și se aplică pentru statele care au implementat impunerea progresivă. Pentru a contrabalansa, în viitor, potrivit publicației Handelsblatt, guvernul dorește să ajusteze pragurile veniturilor pentru anumite rate de impozitare în conformitate cu inflația. Dacă adăugăm toate aceste reduceri fiscale planificate, milioane de oameni din Germania ar putea primi un venit net semnificativ mai mare în 2021 decât anul acesta. Cu toate acestea, merită menționat și faptul că se pare că se dorește creșterea ratelor de contribuție la securitatea socială pentru 2021, iar dacă acest lucru se va întâmpla, ar putea anula economiile realizate”, conchide experta EY. În concluzie, „pentru a putea susține relansarea economică, și România are nevoie de contribuabili cât mai sănătoși economic în această perioadă dificilă, care se pare că se va prelungi - criza de sănătate este departe să se fi sfârșit. În plus, țara noastră are de redresat dezechilibre economice și de recuperat un deficit structural, în condițiile în care nu toate piețele externe sunt stabilizate, iar semnalele privind redresarea economică a statelor nu sunt încurajatoare. Ne dorim ca guvernul să înțeleagă că nu este singur și că mediul de afaceri este gata să pună umărul – a se vedea câte companii și-au plătit impozitele, deși puteau fi amânate, dar și că statul trebuie să însoțească companiile în lupta lor pentru supraviețuire – prin ajutoare de stat, facilități fiscale. De succesul acestui parteneriat depindem toți”, spune ea.