Tendinte si perspective in aplicarea TVA in 2021
Data publicarii: 05-02-2021 | EconomiePunct de vedere EY, Georgiana Iancu
Primele 11 luni ale anului trecut arată încasări nete de TVA cu 9,5% mai mici decât în perioada similară a anului 2019, încasări care au ajuns la doar 53,44 miliarde de lei. Scăderea s-a înregistrat în parte și ca urmare a creșterii rambursărilor de TVA cu 10,8% dar și ca urmare a facilităților oferite de administrație cu privire la extinderea termenelor de plată a obligațiilor fiscale. Pe de altă parte, putem discuta și despre evoluții nefavorabile în anumite sectoare ale economiei, pe fondul pandemiei.
Comisia Europeană estimează un deficit de creștere în anii care urmează. Pentru a preveni în parte acest declin, e nevoie însă de un efort susținut din partea tuturor celor implicați pentru a preveni frauda TVA, pentru simplificarea procedurilor de colectare și o îmbunătățire a cooperării transfrontaliere. Acestea trei sunt de altfel și fronturile de acțiune indicate de Comisia Europeană administrațiilor fiscale de pe Bătrânul Continent.
„Transpunerea în legislația națională a pachetului Quick Fixes în perioada ianuarie - februarie a anului trecut a fost un prim pas. Dintre principalele modificări aduse, menționez reformarea condițiilor în care comerțul intracomunitar cu bunuri poate să beneficieze de scutirea de TVA. Practic, cea mai importantă schimbare a vizat prevalența cerințelor de formă (cum ar fi validitatea unui cod de TVA al clientului din alt stat membru, un minim de evidențe documentare privind transportul bunurilor, corectitudinea raportării de TVA) asupra condițiilor de fond (realitatea mișcării intracomunitare a bunurilor)”, scrie Georgiana Iancu, partener, lider al departamentului de taxe indirecte în cadrul EY România.
O altă tendință interesantă care merită urmărită în acest an este și planul de acțiune implementat la nivelul OCDE și al Uniunii Europene privind reformarea sistemului internațional de impozitare.
„În ceea ce privește impozitarea profiturilor, centrul dezbaterii este în ce măsură normele existente de impozitare dezvoltate pentru taxarea unor afaceri tradiționale de tipul „brick-and-mortar” mai sunt adecvate pentru impozitarea noilor modele de afaceri (platformele de e-commerce, de pildă). În ceea ce privește TVA, unde principalul obiectiv este impozitarea la locul consumului efectiv, provocarea vine din asigurarea echitații și neutralității, într-un context în care regulile existente nu mai corespund realității. Cele mai afectate sunt administrațiile fiscale, care apelează deseori la o interpretare a cadrului legislativ ce excede scopului prevederilor existente, dar și agenții economici, care se regăsesc în fața unor impuneri cu TVA la ani distanță după setarea și rularea unui model de business, ce inițial fusese acceptat de autoritățile fiscale”, continuă Georgiana.
O altă tendință extrem de interesantă la nivel mondial este dată de transpunerea Directivei Europene privind pachetul eCommerce care are data limită setată la 1 iulie, în acest an. Se discută aici despre „eliminarea plafonului de 10 euro până la care clienții puteau importa bunuri/colete comandate online din afara UE, fără sa plătească TVA, în UE/România. Măsura prezenta un avantaj concurențial față de furnizorii din UE și era deseori exploatată pentru fraudarea TVA și declararea unor valori sub acest prag pentru coletele de import. Pierderile estimate la nivelul UE din astfel de procedee au fost de sute de milioane de euro. O a doua modificare vizează platformele privind comerțul electronic, care vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE (până la 150 euro). Acestea vor avea obligații suplimentare privind păstrarea de informații referitoare la furnizorii de bunuri și natura bunurilor/serviciilor livrate, acționând așadar ca un ajutor pentru administrația fiscală în colectarea TVA”, conchide specialista EY.
Primele 11 luni ale anului trecut arată încasări nete de TVA cu 9,5% mai mici decât în perioada similară a anului 2019, încasări care au ajuns la doar 53,44 miliarde de lei. Scăderea s-a înregistrat în parte și ca urmare a creșterii rambursărilor de TVA cu 10,8% dar și ca urmare a facilităților oferite de administrație cu privire la extinderea termenelor de plată a obligațiilor fiscale. Pe de altă parte, putem discuta și despre evoluții nefavorabile în anumite sectoare ale economiei, pe fondul pandemiei.
Comisia Europeană estimează un deficit de creștere în anii care urmează. Pentru a preveni în parte acest declin, e nevoie însă de un efort susținut din partea tuturor celor implicați pentru a preveni frauda TVA, pentru simplificarea procedurilor de colectare și o îmbunătățire a cooperării transfrontaliere. Acestea trei sunt de altfel și fronturile de acțiune indicate de Comisia Europeană administrațiilor fiscale de pe Bătrânul Continent.
„Transpunerea în legislația națională a pachetului Quick Fixes în perioada ianuarie - februarie a anului trecut a fost un prim pas. Dintre principalele modificări aduse, menționez reformarea condițiilor în care comerțul intracomunitar cu bunuri poate să beneficieze de scutirea de TVA. Practic, cea mai importantă schimbare a vizat prevalența cerințelor de formă (cum ar fi validitatea unui cod de TVA al clientului din alt stat membru, un minim de evidențe documentare privind transportul bunurilor, corectitudinea raportării de TVA) asupra condițiilor de fond (realitatea mișcării intracomunitare a bunurilor)”, scrie Georgiana Iancu, partener, lider al departamentului de taxe indirecte în cadrul EY România.
O altă tendință interesantă care merită urmărită în acest an este și planul de acțiune implementat la nivelul OCDE și al Uniunii Europene privind reformarea sistemului internațional de impozitare.
„În ceea ce privește impozitarea profiturilor, centrul dezbaterii este în ce măsură normele existente de impozitare dezvoltate pentru taxarea unor afaceri tradiționale de tipul „brick-and-mortar” mai sunt adecvate pentru impozitarea noilor modele de afaceri (platformele de e-commerce, de pildă). În ceea ce privește TVA, unde principalul obiectiv este impozitarea la locul consumului efectiv, provocarea vine din asigurarea echitații și neutralității, într-un context în care regulile existente nu mai corespund realității. Cele mai afectate sunt administrațiile fiscale, care apelează deseori la o interpretare a cadrului legislativ ce excede scopului prevederilor existente, dar și agenții economici, care se regăsesc în fața unor impuneri cu TVA la ani distanță după setarea și rularea unui model de business, ce inițial fusese acceptat de autoritățile fiscale”, continuă Georgiana.
O altă tendință extrem de interesantă la nivel mondial este dată de transpunerea Directivei Europene privind pachetul eCommerce care are data limită setată la 1 iulie, în acest an. Se discută aici despre „eliminarea plafonului de 10 euro până la care clienții puteau importa bunuri/colete comandate online din afara UE, fără sa plătească TVA, în UE/România. Măsura prezenta un avantaj concurențial față de furnizorii din UE și era deseori exploatată pentru fraudarea TVA și declararea unor valori sub acest prag pentru coletele de import. Pierderile estimate la nivelul UE din astfel de procedee au fost de sute de milioane de euro. O a doua modificare vizează platformele privind comerțul electronic, care vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE (până la 150 euro). Acestea vor avea obligații suplimentare privind păstrarea de informații referitoare la furnizorii de bunuri și natura bunurilor/serviciilor livrate, acționând așadar ca un ajutor pentru administrația fiscală în colectarea TVA”, conchide specialista EY.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Sondaj Storia.ro: Proprietarii si cumparatorii din Romania fac un sumar al pietei imobiliare din 2022
- Opinie Deloitte: O noua incercare de fiscalizare a bacsisurilor – cum va functiona de data aceasta?
- Opinie Reff & Asociatii | Deloitte Legal: Noile reguli in materia controalelor fiscale – o schimbare de perspectiva
- Studiu EY: Lipsa de reacție la creșterea costului vieții este un risc major pentru industria telecom
- Studiu EY - Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări climatice și sustenabilitate - Companiile și investitorii sunt în dezacord în privința eforturilor de sustenabilitate
- Studiu EY - Georgiana Iancu, Partener: În 2022 românii au cheltuit mai puţin pe produse alimentare și au redus din economii și investiții - comunicat de presă
- EY România - Importurile de materii prime pentru producția sau repararea de aeronave pot fi scutite de taxe vamale în procedură vamală simplificată - punct de vedere
- Opinie Deloitte: Companiile din industria auto, intre provocarile externe si noile sisteme de raportare fiscala?
- eJobs: Care au fost cele mai căutate profiluri de candidați în 2022
- Undelucram.ro, cea mai mare comunitate pentru angajați din România, vizează 400.000 de euro pe SeedBlink pentru a continua extinderea regională și dezvoltarea tehnologiei AI
- Aspecte practice cu privire la redirecționarea impozitului pe profit sau al microintreprinderilor
- EY România - Iulia Bratu, Partener - Piața globală a IPO-urilor a trecut de la recorduri, la o scădere drastică - comunicat de presă
- Studiu Deloitte: cheltuielile de sarbatori se mentin, in acest sezon, la nivelul de anul trecut, chiar daca 73% dintre cumparatori se asteapta la scumpiri, iar 37% au o situatie financiara mai precara
- Studiu Deloitte: companiile din majoritatea sectoarelor directioneaza mai mult de jumatate din bugetul de marketing catre activitati din mediul digital
- Bringo, cel mai nou chirias al cladirii Eminescu Offices dezvoltat de Akcent Development