Opinie Deloitte: Relatiile comerciale Romania-Turcia, puse in pericol de o prevedere nou introdusa in Codul Fiscal
Data publicarii: 11-02-2021 | EconomieCompaniile locale și cele care activează pe piața românească dar fac și schimburi comerciale cu Turcia, se confruntă cu probleme serioase la început de an ca urmare a unei noi reguli introduse în Codul Fiscal prin intermediul Legii 296/2020. Aceasta prevede ca începând cu data de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. În mod surprinzător, printre aceste jurisdicții, conform definiției și listei Uniunii Europene, se află și Turcia.
Lista jurisdicțiilor necooperante a fost adoptată de către Consiliul UE pentru prima data în luna decembrie a anului 2017. De atunci, au fost operate mai multe modificări, teritorii fiind adăugate sau eliminate din listă. Documentul cuprinde o serie de state neafiliate Uniunii care în viziunea instituțiilor UE, practică regimuri fiscale avantajoase, încurajând astfel companiile din statele membre să își erodeze baza impozabilă.
Lista este formată din două anexe la hotărârea consiliului și este actualizată bianual, următoarea revizuire urmând a avea loc în această lună. În cele două anexe sunt prezente de obicei paradisuri fiscale recunoscute în toată lumea precum Fiji sau Panama, motiv pentru care restricțiile împotriva Turciei a venit ca o mare surpriză pentru companiile europene care fac schimburi comerciale cu această țară.
„Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele). Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia”, scrie Andreea Geacu, senior manager taxe directe la Deloitte România.
S-a ajuns aici din cauza faptului că autoritățile române au preluat în noua lege prevederi ale UE fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri de cele cu servicii, dobânzi, redevențe etc. Prin urmare, toate tranzacțiile cu Turcia intră sub incidența acesteia.
Care ar fi soluția de ieșire din impas? „Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi doar o soluție temporară în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz, România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7 în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania)”, conchide Andreea Geacu.
Lista jurisdicțiilor necooperante a fost adoptată de către Consiliul UE pentru prima data în luna decembrie a anului 2017. De atunci, au fost operate mai multe modificări, teritorii fiind adăugate sau eliminate din listă. Documentul cuprinde o serie de state neafiliate Uniunii care în viziunea instituțiilor UE, practică regimuri fiscale avantajoase, încurajând astfel companiile din statele membre să își erodeze baza impozabilă.
Lista este formată din două anexe la hotărârea consiliului și este actualizată bianual, următoarea revizuire urmând a avea loc în această lună. În cele două anexe sunt prezente de obicei paradisuri fiscale recunoscute în toată lumea precum Fiji sau Panama, motiv pentru care restricțiile împotriva Turciei a venit ca o mare surpriză pentru companiile europene care fac schimburi comerciale cu această țară.
„Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele). Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia”, scrie Andreea Geacu, senior manager taxe directe la Deloitte România.
S-a ajuns aici din cauza faptului că autoritățile române au preluat în noua lege prevederi ale UE fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri de cele cu servicii, dobânzi, redevențe etc. Prin urmare, toate tranzacțiile cu Turcia intră sub incidența acesteia.
Care ar fi soluția de ieșire din impas? „Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi doar o soluție temporară în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz, România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7 în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania)”, conchide Andreea Geacu.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Revolut depășește 2 milioane de clienți ai aplicației Revolut <18
- Studiu Deloitte: Majoritatea liderilor de business din Romania considera ca PNRR va contribui la competitivitatea economiei locale in urmatorii cinci an
- Cum vor ajuta soluțiile AI în procesele de optimizare fiscală ale companiilor?
- Studiu Deloitte: Tranzitia catre economia circulara a incetinit la nivel global in 2023
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall