Opinie Deloitte: Relatiile comerciale Romania-Turcia, puse in pericol de o prevedere nou introdusa in Codul Fiscal
Data publicarii: Astazi, 11-02-2021 | EconomieCompaniile locale și cele care activează pe piața românească dar fac și schimburi comerciale cu Turcia, se confruntă cu probleme serioase la început de an ca urmare a unei noi reguli introduse în Codul Fiscal prin intermediul Legii 296/2020. Aceasta prevede ca începând cu data de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. În mod surprinzător, printre aceste jurisdicții, conform definiției și listei Uniunii Europene, se află și Turcia.
Lista jurisdicțiilor necooperante a fost adoptată de către Consiliul UE pentru prima data în luna decembrie a anului 2017. De atunci, au fost operate mai multe modificări, teritorii fiind adăugate sau eliminate din listă. Documentul cuprinde o serie de state neafiliate Uniunii care în viziunea instituțiilor UE, practică regimuri fiscale avantajoase, încurajând astfel companiile din statele membre să își erodeze baza impozabilă.
Lista este formată din două anexe la hotărârea consiliului și este actualizată bianual, următoarea revizuire urmând a avea loc în această lună. În cele două anexe sunt prezente de obicei paradisuri fiscale recunoscute în toată lumea precum Fiji sau Panama, motiv pentru care restricțiile împotriva Turciei a venit ca o mare surpriză pentru companiile europene care fac schimburi comerciale cu această țară.
„Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele). Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia”, scrie Andreea Geacu, senior manager taxe directe la Deloitte România.
S-a ajuns aici din cauza faptului că autoritățile române au preluat în noua lege prevederi ale UE fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri de cele cu servicii, dobânzi, redevențe etc. Prin urmare, toate tranzacțiile cu Turcia intră sub incidența acesteia.
Care ar fi soluția de ieșire din impas? „Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi doar o soluție temporară în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz, România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7 în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania)”, conchide Andreea Geacu.
Lista jurisdicțiilor necooperante a fost adoptată de către Consiliul UE pentru prima data în luna decembrie a anului 2017. De atunci, au fost operate mai multe modificări, teritorii fiind adăugate sau eliminate din listă. Documentul cuprinde o serie de state neafiliate Uniunii care în viziunea instituțiilor UE, practică regimuri fiscale avantajoase, încurajând astfel companiile din statele membre să își erodeze baza impozabilă.
Lista este formată din două anexe la hotărârea consiliului și este actualizată bianual, următoarea revizuire urmând a avea loc în această lună. În cele două anexe sunt prezente de obicei paradisuri fiscale recunoscute în toată lumea precum Fiji sau Panama, motiv pentru care restricțiile împotriva Turciei a venit ca o mare surpriză pentru companiile europene care fac schimburi comerciale cu această țară.
„Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele). Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia”, scrie Andreea Geacu, senior manager taxe directe la Deloitte România.
S-a ajuns aici din cauza faptului că autoritățile române au preluat în noua lege prevederi ale UE fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri de cele cu servicii, dobânzi, redevențe etc. Prin urmare, toate tranzacțiile cu Turcia intră sub incidența acesteia.
Care ar fi soluția de ieșire din impas? „Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi doar o soluție temporară în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz, România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7 în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania)”, conchide Andreea Geacu.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Pluriva investeşte 250.000 de euro într-un asistent virtual AI, dedicat companiilor din România
- Ciprian Pop preia conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private
- PLG Group preia 100% din Bilete.ro, Entertix.ro și Myticket.ro
- FintechOS l-a cooptat pe Sorin Mirea, un manager cu 20 de ani în industria bancară, pentru a accelera creșterea companiei în Europa Centrală și de Est
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online