Opinie Deloitte: Tratamentul fiscal al tranzactiilor cu criptomonede
Data publicarii: 19-04-2021 | Finante-BanciÎn ultimii ani, investitorii din toată lumea au devenit din ce în ce mai intersați de criptomonede. Și nu doar ei, numărul utilizatorilor de criptomonede crescând cu peste 10 milioane de persoane în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, la nivel global. Comunitatea utilizatorilor de monede virtuale este în plină expansiune și în România motiv pentru care apar din ce în ce mai des întrebări cu privire la obligațiile de declarare și de impozitare a veniturilor obținute din tranzacții cu criptomonede. Printre cele mai frecvente dileme cu care se confruntă utilizatorii din țara noastră se numără modul de declarare, momentul în care venitul devine impozabil dar și evident, suma supusă taxării.
Tranzacțiile cu monede virtuale au fost introduse în fiscalitatea românească încă din anul 2019, prin Legea 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi cu privire la acestea, respectiv la impozitarea veniturilor obținute de pe urma lor. Aceste venituri se încadrează, conform legii, în categoria veniturilor din alte surse, fiind astfel supuse regimului fiscal specific acestei categorii cu anumite particularități precum cea a plasării sarcinii fiscale direct asupra celui care realizează veniturile și nu în cea a plătitorului de venit. De aceea, chiar și atunci când schimburile sunt realizate prin intermediul unei platforme de tranzacționare, obligația declarării și plății taxelor rămâne în sarcina utilizatorilor.
Astfel, toate persoanele care realizează venituri din astfel de tranzacții sunt obligate să raporteze aceste venituri prin intermediul declarației unice și să plătească taxele datorate. În acest an, declarațiile pot fi depuse până la data de 25 mai pentru veniturile obținute în anul precedent din tranzacții cu criptomonede dar și pentru cele estimate pentru acest an. Această obligație există pentru persoanele cu rezidența fiscală în România chiar dacă au obținut veniturile din străinătate.
„Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS)”, scriu Raluca Bontaș, Partener și Cătălin barbu, Consultant Senior în cadrul Global Employer Services, Deloitte România.
„În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obtinut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori - așa-numitele „gas fees”)”, continuă cei doi.
Cât privește CASS, pentru anul trecut este datorată o contribuție doar în cazul în care totalul veniturilor realizate (aici sunt incluse toate veniturile, inclusiv cele salariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pa țară (26.760 lei). Cota CASS de 10% se aplică astfel la acest plafon, suma datorată în contul contribuției la sănătate pentru anul 2020 fiind astfel de 2676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor care cumulate pe toată perioada anului trecut depășesc pragul menționat mai sus.
De asemenea, sunt exceptate de la obligația de declarare și implicit de plată a impozitului câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție cu condiția ca totalul câștigurilor anuale să nu depășească nivelul de 600 de lei.
Tranzacțiile cu monede virtuale au fost introduse în fiscalitatea românească încă din anul 2019, prin Legea 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi cu privire la acestea, respectiv la impozitarea veniturilor obținute de pe urma lor. Aceste venituri se încadrează, conform legii, în categoria veniturilor din alte surse, fiind astfel supuse regimului fiscal specific acestei categorii cu anumite particularități precum cea a plasării sarcinii fiscale direct asupra celui care realizează veniturile și nu în cea a plătitorului de venit. De aceea, chiar și atunci când schimburile sunt realizate prin intermediul unei platforme de tranzacționare, obligația declarării și plății taxelor rămâne în sarcina utilizatorilor.
Astfel, toate persoanele care realizează venituri din astfel de tranzacții sunt obligate să raporteze aceste venituri prin intermediul declarației unice și să plătească taxele datorate. În acest an, declarațiile pot fi depuse până la data de 25 mai pentru veniturile obținute în anul precedent din tranzacții cu criptomonede dar și pentru cele estimate pentru acest an. Această obligație există pentru persoanele cu rezidența fiscală în România chiar dacă au obținut veniturile din străinătate.
„Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS)”, scriu Raluca Bontaș, Partener și Cătălin barbu, Consultant Senior în cadrul Global Employer Services, Deloitte România.
„În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obtinut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori - așa-numitele „gas fees”)”, continuă cei doi.
Cât privește CASS, pentru anul trecut este datorată o contribuție doar în cazul în care totalul veniturilor realizate (aici sunt incluse toate veniturile, inclusiv cele salariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pa țară (26.760 lei). Cota CASS de 10% se aplică astfel la acest plafon, suma datorată în contul contribuției la sănătate pentru anul 2020 fiind astfel de 2676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor care cumulate pe toată perioada anului trecut depășesc pragul menționat mai sus.
De asemenea, sunt exceptate de la obligația de declarare și implicit de plată a impozitului câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție cu condiția ca totalul câștigurilor anuale să nu depășească nivelul de 600 de lei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Pluriva investeşte 250.000 de euro într-un asistent virtual AI, dedicat companiilor din România
- Ciprian Pop preia conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private
- PLG Group preia 100% din Bilete.ro, Entertix.ro și Myticket.ro
- FintechOS l-a cooptat pe Sorin Mirea, un manager cu 20 de ani în industria bancară, pentru a accelera creșterea companiei în Europa Centrală și de Est
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online