Digitalizarea ANAF, esentiala pentru protejarea contribuabililor si pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Situația creată de pandemia de Covid 19 au amplifica în ultimul an constrângerile bugetare care au devenit tot mai puternice. Autoritățile sunt astfel nevoite să acorde o atenție cât mai sporită relației cu contribuabilii, sursa principală de finanțare a bugetului statului. Este o atenție care se manifestă în ultimul an sub forma unor facilități menite să îi ajute pe contribuabili să depășească provocările generate de pandemie și în același timp să simplifice relația acestora cu autoritatea fiscală cu scopul de a încuraja în final conformarea voluntară la plata taxelor.

Varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență conține o serie de prevederi concrete privind îmbunătățirea relației contribuabil-autoritate fiscală, ideal care nu poate fi atins însă decât în urma unei reforme care să includă un plan de digitalizare a autorității fiscale.

„Reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, pornește de la conștientizarea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activității de colectare a veniturilor și de îmbunătățirea relației cu contribuabilii”, scrie Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale și juridice în cadrul Deloitte România.

„Planul de reformă este construit pe două direcții - creșterea conformării voluntare prin dezvoltarea serviciilor digitale (interacțiunea prioritar digitală, prin intermediul SPV și prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil; crearea mecanismului de evaluare a satisfacției contribuabililor în relația cu ANAF și consultarea permanentă a acestora) și îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor (reducerea nivelului de neconformare, printre altele, prin interconectarea sistemelor IT din Ministerul Finanțelor/ANAF cu cele corespunzătoare ale Comisiei Europene și cu cele ale administrațiilor fiscale din statele membre)”, continuă acesta.

Subcapitolul care include reforma ANAF prevede și o alocare bugetară de aproape 1 miliard de euro, sumă despre care însă nu se știe în ce măsură va fi aprobată de Comisia Europeană și implicit, cât anume va reveni, concret, proiectelor de digitalizare a fiscului.

„Modernizarea instituțiilor de stat, cu scopul de a ușura sarcina administrativă a contribuabililor corecți, pe de o parte, și de a limita evaziunea fiscală, pe de altă parte, reprezintă o temă intens dezbătută în România în ultimii ani, însă cu rezultate dezamăgitoare la capitolul implementare. Recent s-au făcut pași în această direcție, dar este imperios necesar ca acest proiect să avanseze rapid, în special în acest an, având în vedere dificultățile cu care se confruntă contribuabilii din cauza pandemiei și necesitate ca aceștia să fie protejați atât de povara administrativă, cât și de concurența neloială pe care o resimt din partea celor rău-platnici”, spune Boieriu.

În condițiile în care cel puțin în acest an nu se poate pune în discuție o majorare a taxelor ba chiar dimpotrivă, statul continuând să acorde o serie de facilități contribuabililor, digitalizarea ANAF rămâne singura soluție viabilă care să poată conduce la creșterea veniturilor la bugetul de stat.

„Mediul de afaceri este pregătit, iar momentul este favorizat de transformările digitale care au avut loc la nivelul întregii societăți, pe fondul pandemiei. Rămâne doar ca instituțiile statului să întreprindă demersurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii interne în acest scop, acum având și șansa de a obține finanțare suplimentară de la Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte”, conchide specialistul Deloitte.