Articol PwC: Creșterea economică, datoria publică și taxele: De ce se tem liderii de companii

Dacă aruncăm o scurtă privire asupra previziunilor făcute la începutul acestui an, nu ni se va mai părea deloc surprinzător faptul că economia românească și-a revenit după criza care a survenit în primăvara lui 2020, odată cu restricțiile adoptate ca urmare a pandemiei de Covid-19. Mai mult, ne putem aștepta la un plus de peste șapte procente în 2021.

Percepția mediului de afaceri este și a fost pozitivă încă din primele luni ale acestui an, când sondajul PwC CEO Survey a concluzionat faptul că optimismul directorilor generali a atins un nivel record raportat la ultimul deceniu.

Aceeași directori generali, pe de altă parte, și-au expus și temerile cu privire la mersul economiei, principala îngrijorare fiind legate de majorarea datoriei publice, datorie care a crescut pe fondul măsurilor de sprijin luate în perioada pandemiei, cu precădere în primele luni de criză sanitară. Aceasta este și cauza primară pentru care mediul de afaceri se așteaptă la majorări de taxe, în ciuda faptului că Guvernul a promis, dând chiar asigurări ferme că nu se va ajunge aici.

Astfel, ponderea celor care prevăd modificări fiscale este de 77%, semnificativ mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună, care sunt doar 60% dintre respondenții participanți la sondajul amintit mai sus. Principalul motiv menționat de directorii de companii, adică creșterea datoriei publice, este de asemenea justificat atâta timp cât am asistat la o creștere galopantă a acesteia în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în anul 2019 la 50% în anul 2021.

„Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curente și de investiții prevăzute prin legea bugetară. În fapt nevoia de finanțare pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021”, scrie Daniel Anghel, partener și lider al departamentului de consultanță fiscală și juridică al PwC România.

Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, țara noastră a intrat în anul 2020 cu un deficit bugetar care creștea accelerat. Mia mult, în timp ce cheltuielile au crescut de la un an la altul, veniturile s-au menținut la un nivel similar, rămânând pe loc iar pe alocuri, chiar diminuându-se.

„Cel mai recent raport european ”Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe și contribuții sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum ținta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. Așadar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Desigur, creșterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situație sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuția despre sistemul de taxare din România și la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri știe că o creștere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi și majorarea datoriei”, conchide expertul PwC.