Opinie Deloitte: Impozitarea veniturilor din tranzactiile cu criptomonede – clarificari pentru perioada anterioara anului 2019
Data publicarii: 02-09-2021 | DiverseÎn mare măsură, autoritățile au clarificat regimul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede. S-a întâmplat acest lucru, cel puțin pe teritoriul țării noastre și pentru cetățenii români, odată cu adoptarea legii 30/2019, care reglementează și modalitățile de impozitare a veniturilor obținute în urma tranzacțiilor cu monede virtuale.
De atunci însă, a continuat să planeze o oarecare incertitudine cu privire la modul de impozitare a veniturilor realizate în perioada anterioară publicării legii amintite mai sus deoarece la momentul respectiv existau interpretări potrivit cărora, în absența unei legi care să reglementeze clar acest domeniu, tranzacțiile cu criptomonede ar trebui considerate neimpozabile. Aceste interpretări au fost însă infirmate recent de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Problema de mai sus a fost expusă de curând ICCJ spre soluționare, în vederea pronunțării unei hotărâri care să rezolve în principiu dilemele de până acum și care să dea o interpretare a legislației aplicabilă în asemenea cazuri. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că legislația în vigoare este cât se poate de clară pentru a fi aplicată de orice instanță, de interes fiind în mod special argumentarea oferită în această decizie.
„În interpretarea Curții, Legea 30/2019 nu a fost emisă cu scopul de a acoperi un vid de reglementare, ci pentru a adapta cadrul legislativ existent unui context în care frecvența tranzacțiilor cu criptomonede era în continuă creștere. În plus, instanța susține că legislația anterioară apariției Legii 30/2019 nu exclude încadrarea veniturilor din transferul de monedă virtuală în categoria celor provenind din alte surse, în contextul în care enumerarea veniturilor din această categorie nu era exhaustivă, iar acest tip de venituri nu era inclus în categoria veniturilor neimpozabile, intenția și scopul legiuitorului fiind de a supune impozitării toate veniturile, cu excepția celor considerate neimpozabile. ÎCCJ concluzionează că dispozițiile legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare”, scriu Raluca Bontaș, partener și Cătălin Barbu, consultant senior în servicii fiscale în cadrul Deloitte România.
„Argumentarea Curții întărește argumentația publicată la începutul anului 2019 - veniturile obținute de persoanele fizice din tranzacții cu criptomonede înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu erau menționate expres ca fiind neimpozabile în cadrul legislației fiscale aplicabile. Prin urmare, acestea trebuiau să fie supuse impozitului pe venit conform regulilor categoriei de venituri potrivite. Având în vedere că nu existau norme specifice care să includă veniturile din tranzacții cu criptomonede într-o categorie anume a veniturilor impozabile, ele trebuiau considerate venituri impozabile din alte surse chiar și în lipsa unei mențiuni exprese, lista veniturilor din alte surse nefiind limitată de legiuitor”, conchid cei doi.
De atunci însă, a continuat să planeze o oarecare incertitudine cu privire la modul de impozitare a veniturilor realizate în perioada anterioară publicării legii amintite mai sus deoarece la momentul respectiv existau interpretări potrivit cărora, în absența unei legi care să reglementeze clar acest domeniu, tranzacțiile cu criptomonede ar trebui considerate neimpozabile. Aceste interpretări au fost însă infirmate recent de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Problema de mai sus a fost expusă de curând ICCJ spre soluționare, în vederea pronunțării unei hotărâri care să rezolve în principiu dilemele de până acum și care să dea o interpretare a legislației aplicabilă în asemenea cazuri. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că legislația în vigoare este cât se poate de clară pentru a fi aplicată de orice instanță, de interes fiind în mod special argumentarea oferită în această decizie.
„În interpretarea Curții, Legea 30/2019 nu a fost emisă cu scopul de a acoperi un vid de reglementare, ci pentru a adapta cadrul legislativ existent unui context în care frecvența tranzacțiilor cu criptomonede era în continuă creștere. În plus, instanța susține că legislația anterioară apariției Legii 30/2019 nu exclude încadrarea veniturilor din transferul de monedă virtuală în categoria celor provenind din alte surse, în contextul în care enumerarea veniturilor din această categorie nu era exhaustivă, iar acest tip de venituri nu era inclus în categoria veniturilor neimpozabile, intenția și scopul legiuitorului fiind de a supune impozitării toate veniturile, cu excepția celor considerate neimpozabile. ÎCCJ concluzionează că dispozițiile legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare”, scriu Raluca Bontaș, partener și Cătălin Barbu, consultant senior în servicii fiscale în cadrul Deloitte România.
„Argumentarea Curții întărește argumentația publicată la începutul anului 2019 - veniturile obținute de persoanele fizice din tranzacții cu criptomonede înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu erau menționate expres ca fiind neimpozabile în cadrul legislației fiscale aplicabile. Prin urmare, acestea trebuiau să fie supuse impozitului pe venit conform regulilor categoriei de venituri potrivite. Având în vedere că nu existau norme specifice care să includă veniturile din tranzacții cu criptomonede într-o categorie anume a veniturilor impozabile, ele trebuiau considerate venituri impozabile din alte surse chiar și în lipsa unei mențiuni exprese, lista veniturilor din alte surse nefiind limitată de legiuitor”, conchid cei doi.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Black Friday: Românii sunt pregătiți să profite de oferte, dar trebuie să fie atenți și la tentativele de fraudă
- EY Law România: Prima înregistrare din oficiu a unui sediu permanent din industria farmaceutică anulată definitiv de instanța de judecată
- Sondaj eJobs: 7 din 10 români trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Problemele financiare și cele legate de job îi apasă cel mai mult
- EY România - Sistemul garanție-returnare a apărut din necesitatea identificării unor soluții de optimizare a gestionării ambalajelor primare nereutilizabile
- EY a asistat MidEuropa în vânzarea lanțului de supermarketuri Profi către Ahold Delhaize
- Studiu EY: Piața globală a ofertelor publice inițiale: apetitul investitorilor se mută de la creștere la valoare, pe fondul unei lichidități mai restrânse
- 21.000 de joburi noi au fost scoase în piață de start-up-uri și companiile mici, cu cel mult 50 de angajați, în această toamnă
- Opinie Deloitte: Directiva europeana privind impozitul minim pe profit - o schimbare majora in fiscalitatea internationala si impactul sau in Romania
- Opinie Deloitte: Facturarea electronica generalizata, la un pas de implementare. Cand dispare factura pe hartie?
- Studiu EY: Scade încrederea liderilor din domeniul securității cibernetice în sistemele de apărare ale organizației, iar costurile cresc
- Impactul IRCC după creşterea de 0,02% în ratele creditelor
- EY România: România se aliniază legislației europene și raportările bancare pentru persoanele fizice cu venituri mari au devenit realitate
- Sondaj eJobs: 4 din 10 angajați sunt nemulțumiți de salariu. La fel de mulți cred că o discuție cu managerul pe acest subiect le-ar putea aduce o majorare de maximum 10%
- Studiu EY: Salarizarea, bunăstarea și flexibilitatea atrag tensiuni la locul de muncă și mai mult de o treime dintre angajați sunt susceptibili să demisioneze
- Cushman & Wakefield Echinox, piata investitiilor imobiliare: Numarul proprietatilor vandute a crescut in S1 2023, insa valoarea medie a unei tranzactii s-a redus la jumatate