Opinie Deloitte: Reducerea deficitului de incasare la TVA, obiectiv asumat prin PNRR

Dincolo de direcțiile asumate pentru absorbția celor 29 de miliarde de euro, PNRR prevede și un set de reforme de natură fiscală care trebuie implementate până la finele anului 2026. Printre acestea, se numără și modernizarea administrației, măsură ce are două obiective principale: creșterea cu 2,5% din PIB a veniturilor fiscale până la finele anului 2025, respectiv reducerea deficitului de încasare la TVA cu cel puțin 5% până la jumătatea anului 2026, raportat la valorile din anul 2019, cel care a precedat pandemia de acum.

Una dintre acțiunile importante asumate de țara noastră prin acest PNRR, în domeniul fiscal, este și analiza sistemului fiscal din 2022 care are ca scop uniformizarea legislației cu privire la taxarea veniturilor și eliminarea graduală a stimulentelor acordate în anumite domenii de activitate. Spre exemplu, în sectorul construcțiilor se urmărește retragerea facilităților acordate, acțiune care trebuie să înceapă în anul 2025 și să fie finalizată până în 2028. Sunt prevăzute de asemenea și schimbări în ceea ce privește taxarea companiilor în domeniul contribuțiilor sociale și pentru taxele de proprietate, în acest context fiind vizate în mod special microintreprinderile. Acestea din urmă, ar trebui să fie transpuse până la începutul anului 2024, lucru care să aducă o creștere de 0,5% din PIB până în 2025, comparativ cu anul 2019.

Pe de altă parte, „cel mai mare accent se pune pe reforma administrației fiscale, în special în direcția îmbunătățirii serviciilor digitale (extinderea SPV pentru firme, asocieri, PFA-uri și profesii liberale), optimizării sistemului informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), astfel încât 60% dintre serviciile pentru firme să fie accesibile online în 2024 (față de 45% în prezent) sau derulării controalelor fiscale la distanță (60% din total până în 2025)”, scrie Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale și juridice în cadrul Deloitte România.

„Totodată, în plan este inclus și procesul de înrolare a autorităților și instituțiilor publice centrale și locale în sistemul informatic al Ministerului Finanțelor și ANAF, PatrimVen, începând cu data de 1 martie 2022. De altfel, multe dintre măsurile prevăzute în PNRR se află deja în diverse stadii de implementare – conectarea caselor de marcat electronice la sistemul ANAF, cu termen final 30 noiembrie 2021 pentru toți contribuabilii, mecanismul One Stop Shop pentru înregistrarea electronică în scop de TVA sau proiectul e-factură, prevăzut să funcționeze, în prima fază, în relația dintre persoane juridice și instituțiile de stat și ulterior să fie extins pentru facturile emise între companii”, continuă acesta.

Înainte de a încheia, reamintim faptul că pe lângă măsurile asumate prin PNRR, ANAF are în derulare și alte proiecte de măsuri care să asigure o colectare mai bună a taxelor, cea mai importantă dintre acestea fiind introducerea raportării în sistemul SAF-T (Fișierul Standard de Audit de Taxe).

„ANAF a publicat, recent, noi informații cu privire la aplicarea noului mecanism, printre cele mai importante fiind cele referitoare la natura datelor pe care contribuabilii trebuie să le declare în format electronic, procedura de transmitere, dar și termenele de implementare pe categorii de contribuabili. Astfel, pentru companiile mari se menține termenul de 1 ianuarie 2022, iar pentru contribuabilii mijlocii și mici, raportarea în noul sistem devine obligatorie la începutul anilor 2023, respectiv 2025. Prin excepție, pentru instituțiile financiar-bancare și societățile de asigurare-reasigurare, încadrate la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili, obligația de raportare în sistemul SAF-T începe de 1 ianuarie 2023”, adaugă Vlad Boeriu.