Punct de vedere EY: Directiva europeana pentru impozitul minim global sau reforma fiscala pe repede inainte

Benjamin Angel, directorul Direcției Generale pentru impozitare și uniune vamală din cadrul Comisiei Europene a avansat luna decembrie 2021 ca termen limită pentru redactarea unei Directive care să pună în aplicare acordul semnat în acest an de 136 de state cu privire la introducerea impozitului minim global pe profit. Potrivit acestuia, respectivul acord ar constitui cea mai bună variantă care s-a putut obține, el dând de asemenea asigurări că Directiva va prevedea ca impozitul stabilit conform acordului va fi aplicat atât tranzacțiilor domestice cât și celor transfrontaliere.

Potrivit președintelui francez, Emmanuel Macron, țara pe care o conduce va forța trecerea Directivei în prima jumătate a anului 2022, când Franța va deține și președinția Consiliului UE. prin urmare, țările membre ale Uniunii Europene, vor trebui să fie pregătite pentru a implementa o cotă efectivă de impozitare de 15% într-un termen foarte scurt în vreme ce companiile vor fi nevoite să ia în calcul noua cotă de impozitare în strategiile lor.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a fost cea care a pus în discuție încă de acum 8 ani (2013) pachetul reformării fiscalității internaționale. Inițiativa a fost demarată după criza financiară din anii 2008-2009, scopul declarat al reformelor fiind cel de a oferi statelor noi surse de venituri din impozite prin instituire aunui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de companiile multinaționale. Un mod echitabil care conform OCDE, a fost definit sub forma a doi piloni:

„Pilonul I prevede ca o cotă parte din profiturile realizate de multinaționale să se aloce spre impozitare în acele țări în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. Mai exact, în cadrul acestui pilon vor intra întreprinderile multinaționale cu vânzări globale de peste 20 miliarde euro și profitabilitate peste 10%, ele urmând să împartă cu bugetele statelor 25% din „profiturile reziduale” şi anume profiturile care depășesc un prag de 10% din venituri”, scriu Adrian Rus, Partener, liderul Departamentului de prețuri de transfer și Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România.

Țările care vor beneficia de pe urma implementării primului pilon, sunt și cele din care companiile vizate de această reformă obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul de a le taxa profiturile asociate. Impactul concret, pe de altă parte, va putea fi estimat doar atunci când vor fi definite clar criteriile de realocare a drepturilor de impozitare și după ce recomandările OCDE vor fi transpuse în legislațiile europeană și naționale.

„Pilonul II este cel care a venit cu ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale”, adaugă cei doi.

„Tot OCDE a stabilit că, până la noi comunicări, suspendă aplicarea impozitelor stabilite de țări pentru companiile digitale, așa numita digital-tax, o altă metodă la care au apelat anumite state pentru a impozita multinaționalele care operau pe teritoriile lor, fără să plătească, însă, nimic bugetelor locale. De altfel, măsurile din noul acord sunt inspirate din discuțiile purtate pe marginea acestor taxe digitale”, conchid cei doi.